Tehnica preparării și servirii dulciuriilor de bucătărie

ARGUMENT

Privind grijile și preocupările cotidiene ale omului,se număra și preocuparea și pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea organismului.Din istoria omenirii se rețin o mulțime de aspecte și episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul și formele de alimentație reprezintă o problemă centrală de viață.

Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă și alte activități,fie ele recreaționale,omul totuși mănâncă,se hrănește. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimențatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menținerii și prosperării societății.Desigur că obiceiurile alimentare diverse și desprinderile alimentației și nutriției nu au fost aceleași de-a lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informațională.

În selecția alimentelor,în preferințele alimentare,intervin factori care țin de experiența individuală a celor care ne-au precedat.Reacțiile de hrană și satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieții,bineînțeles pe etape evolutive,precum și de o oarecare influență a moștenirii genetice.Starea emoțională față de hrană este amplificată sau diminuată prin prezența sau absența stării de foame și a existenței mijloacelor materiale care să o desăvârșească.

Problema produselor care au fost și sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieții ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate și în ultimă instanță consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societății respective.

În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricție, renunțarea la felurile de mâncare cele mai apetisante și în fapt mai mult sau mai puțin”foame”.Ca toate reputațiile, faima rea a dietei este numai parțial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar și un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracție a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit.

Rolul deserturilor este așa,dar mai puțin de a hrăni și mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzație percepută cu nuanța de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul și pragul sensibilității pupilelor linguale a crescut.

Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viața oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensație pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA DESERTURILOR

1.1.PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE

Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucătarie(orez cu lapte,clătite,gogoși),produse de cofetărie-patiserie, fructe și înghețată.

Produsele de cofetarie sunt preparate complexe,cu calități nutritive și energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunțat și o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzații vizuale,olfactive și gustative plăcute.

Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului.

Prin simetria și aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcții: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai ușor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părți din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular.

Prăjiturile, ca și alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăți mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare și aromă.

Baza prăjiturilor - ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componența ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema.

1)Gabriela Pârjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete, "Tehnologie culinară", Ed. Didactică și pedagogică, București, 1994.

2)Ioana Burlacu, "Preparate culinare", Ed. Metropol, București, 1993.

3)Dr. Dan Sdrobici, Alexandru Cioară, "Dulciuri dietetice", Ed. Ceres, colecția Caleidoscop, București, 1978.

D. Enache, "Bucătăria pentru toți",Ed. Tehică, București, 1990.

E. Dobrescu, C. Bălănescu, G. Norjan,"Tehnica servirii consumatorilor", Ed. Didactică și pedagogică, București, 1993.

4)Maria-Marta Pleșa, "Prăjituri cu fructe", Ed. Mondera, București, 1993.

5)M. Nicolau, "Enciclopedia dulciurilor", Ed. Junior, București, 1999.

6)Niculae I. Niculescu, Elena Niculescu, Ion Oțel, "Bucătăria creativă", Ed. Ceres, București, 1989.

7)A. Mănilescu, E. Nicolau, D. Câmpioru, G. Panțu, M. Constantinescu, "Tehnologia produselor de patiserie-cofetărie", Ed. Didactică și pedagogică, București, 1996.