1. Struguri de soiuri apirene ca obiect de uscare
1.1 Clasificarea soiurilor apirene si particularitatile de cultura
Soiurile apirene, utilizate pina nu demult in principal numai pentru producerea de stafide, devin datorita lipsei semintelor din boabe, tot mai mult solicitate pentru consumul in stare proaspata. In SUA s-a ajuns ca soiurile apirene sa acopere peste 60% din consumul de struguri in stare proaspata.
Soiurile de baza care asigura productia mondiala de stafide sunt Corinth negru si Sultanina. Intr-o masura mult mai mica se utilizeaza si unele soiuri pentru struguri de masa cu seminte, dar cu boabe mari Muscat de Alexandria, Rosaki etc.
In Romania, primele soiuri apirene (Kismis alb, Kismis negru si Corinth rosu) au fost introduse in anul 1925, in colectia ampelografica de la Catedra de viticultura din Bucuresti, de unde au trecut in colectiile ampelografice ale statiunilor experimentale. Intre anii 1960-1962, colectiile au fost completate cu principalele soiuri din sortimentul mondial. Dintre acestea, Perlette si Maria Pirovano au fost introduse si in unitatile de productie, fara sa depaseasca citeva zeci de hectare.
Pricipalele tipuri de soiuri apirene sunt prezentate mai jos precum si particularitatile lor de cultura.
Corinth. Este cunoscut in Grecia inca din antichitate. Pliniu si Virgiliu amintesc in scrierile lor de renumitele vinuri grecesti, dulci, obtinute din strugurii stafiditi din Corinth. Se cunosc trei tipuri: Corinth alb, Corinth roz si Corinth negru.
Corinth roz este mai putin raspandit in cultura din cauza productiilor scazute, cu toate ca are o fertilitate potentiala ridicata (18-20 infl./butuc), greutatea medie a unui strugure foarte mica mentine productia la nivel scazut.
Sultanina alba este un soi foarte vechi, de origine asiatica, din Iran, de unde s-a raspandit in Asia Mica, Rusia etc., si abia in sec. al XIX-lea in Grecia. Este soiul de baza pentru obtinerea stafidelor. Sultanina formeaza o populatie cu mai multe biotipuri si forme naturale, cunoscuta fiind sub diferite denumiri (Kismis, Kismis ovalnii etc.), in functie de tara in care se cultiva. In SUA s-a extins sub denumirea de ,,Thompson seedles" ocupind circa 1/3 din suprafata viticola a Californiei, ca si in Australia unde detine 90% din exportul total de stafide. Este folosit mult si ca strugure pentru masa.
Practica tehnologica
ModCoalaNr DocumentSemnaturaData
Elaborat
LiteraCoalaColi
Controlat 1
Consultat
Nr.Control
Aprobat
Kismis negru (Black Monukka, Sultanina neagra) este un soi foarte vechi. Se presupune a fi originar din India, de unde s-a raspandit inca din antichitate. Arealul de cultura a acestui soi este mai restrins comparativ cu Sultanina.
Perlette, acest soi a fost obtinut in 1936 de catre Olmo H.P. la Davis (California -SUA), din Regina viilor Sultanina. Se cultiva in special in California (SUA), Italia, Maroc etc. In Romania se gaseste in cultura pe suprafete reduse de citeva zeci de hectare.
1.2 Caracteristica morfologica a strugurilor
Din punct de vedere morfologic, strugurele pastreaza aceeasi alcatuire ca si inflorescenta din care provine (racem compus), fiind constituit din doua parti distincte: ciorchinele si boabele. Ciorchinele, numit si scheletul strugurelui, este format dintr-un ax principal pe care sunt inserate ramificatii de ordinul II, iar pe acestea de ordinul III si mai rar de ordinul IV.
Inserarea boabei la ciorchine se face prin intermediul unei codite, numita pedicel, in virful careea se afla bureletul, rezultat prin sporirea dimensiunilor receptacolului. In functie de soi, gradul de coacere si starea fitosanitara a recoltei, ciorchinii reprezinta 2-10% din greutatea strugurilor.
Boaba sau fructul propriu-zis este o baca alcatuita din pielita (4-15%), miez (85-90%) si seminte(3-5%). In raport cu greutatea strugurelui, boabele reprezinta 90-98% Pielita sau epicarpul reprezinta 4-15% din greutatea boabei si este alcatuita din epiderma si hipoderma.
Epiderma este constituita dintr-un singur strat de celule cu peretii externi ingrosati acoperiti de cuticula si un strat de ceara ce constituie asa numita pruina.
Hipoderma este formata din 7-12 straturi de celule alungite, bogate in substante odorante, tanante si colorante. Miezul sau pulpa, este alcatuit din mezocarp si endocarp. Mezocarpul este format din 11-16 straturi de celule pline aproape in totalitate, cu suc vacuolar (must) bogat in zaharuri, acizi organici, saruri minerale etc. Citoplasma, in care este situat nucleul, se gaseste sub forma unui strat subtire lipit de peretii celulei. La coacere, lamela mediana, fiind de natura pectica, se gelifica. In vecinatatea semintelor, celulele sunt mai mici, alungite, dense si mai putin bogate in zaharuri; ele alcatuiesc "inima" boabei sau endocarpul care practic nu se distinge de restul pulpei.
La maturitatea deplina, pulpa reprezinta 76-88% din greutatea boabei, iar resturile de pereti celulari si de fascicule libero-lemnoase, care constituie partea solida a miezului, reprezinta pina la 0,5% din greutatea lui. Semintele reprezinta 3-6% din greutatea boabei.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
