Pasta, asa cum este cunoscuta astazi, s-a "nascut" in Italia. Etruscii, adevarati gurmanzi ai antichitatii, au consumat o forma de pasta, dupa cum dovedesc uneltele gasite in mormintele lor. Literatura clasica include multe surse importante, de la Varrone, ce in secolul I i.e.n. vorbea despre lixulae, ruda antica a pastelor gnocchi, la bucatarul Apicio, care, tot in aceea perioada, mentioneaza lagane, o forma a lasagniei de astazi. Cu toate acestea, pe mesele lor nu se afla niciodata ceva asemanator spaghetelor sau macaroanelor.
In anul 1145 apar primele paste. Aceasta este data oficiala de aparitie a pastelor. Geograful arab Al-Idrisi, in cartea sa intitulata "Pentru cei care au pasiunea de a calatori in jurul lumii", a observat ca in Trabia, un oras la 30 de km departare de Palermo, un fel de mancare era preparat din gris in forma de panglici, ce era exportat in Calabria si in multe tari musulmane si crestine. Astfel, Sicilia a fost locul unde s-a inregistrat pentru prima oara producerea de paste pentru uz privat dar si industrial.
Pe 4 februarie 1279, pastele au fost atestate oficial, pentru prima data, intr-un document italian medieval (desi o reteta medicala datata din 1244 indica productia de paste in Liguria). Facand inventarul unei mosteniri, notarul genovez Ugolino Scarpa include "una bariscela plena de macaronis" ("un castron plin cu macaroane"). Aceasta data este foarte importanta deoarece demonstreaza, odata pentru totdeauna, ca legenda potrivit careia Marco Polo a adus pastele in Italia, in urma calatoriei lui in China (1295), nu este adevarata.
In Secolul XIV, deja mentionate de catre poeti si scriitori in secolul XIII, de la Fra' Jacopone da Todi pana la Cecco Angiolieri, pastele au obtinut adevaratul debut in lumea literara odata cu Decameronul (1348-1252) lui Giovanni Boccaccio. In descrierea tinutului fabulos Bengodi facuta lui Calandrino, Maso spune ca: "pe un munte, tot din parmezan, locuieste un popor care nu face altceva decat sa gateasca macaroane si raviuoli".
Producerea diferitelor tipuri de paste ("fideli" in Liguria, "maccarune" in Napoli, "vermicelli" in Roma) a devenit o adevarata arta intre secolele XVI si XVII. Cateva date ce merita retinute: statutele corporatiilor producatorilor de pasta au fost aprobate in Genova 1574, in Savona 1577, Napoli 1579, in Roma 1646. Cresterea rapida a populatiei in Napoli a dus la semnificante lipsuri in aprovizionarea populatiei. Totusi, o mica revolutie tehnica - raspandirea masinii de framantat si inventia presei mecanice - a pavat drumul pentru productia mult mai economica a pastelor.
Astfel, pastele, considerate la inceput o delicatesa ocazionala, au inceput sa apara pe mesele tuturor, mancate cu mana, fara condimente sau doar cu branza alba ("cacio").
Cap.I - Caracteristile generale ale pastelor
Pastele fainoase sunt alimente care nu lipsesc din alimentatia fiecarei persoane. Consumate corect, pastele fainoase nu sunt dusmanul sanatatii si siluetei noastre. Cu toate ca au un continut energetic foarte ridicat fainoasele au numeroase avantaje.
Pastele fainoase sunt de neinlocuit in dieta persoanelor ce depun efort fizic sustinut, precum atletii.
Fierte, fara adaos de sosuri, pastele fainoase contin putine grasimi si sunt destul de sarace in calorii. Continutul in grasimi si caloriile variaza in functie de ingredientele folosite pentru obtinerea aluatului din care sunt facute pastele fainoase: tipul de faina, adaosul de grasimi sau de oua. Desi pastele fainoase au un continut foarte redus de grasimi, sosurile cu care acestea sunt adesea servite le adauga grasimi si calorii. Pentru a mentine avantajele aportului redus in grasimi si calorii ale pastelor fainoase
Pastele fainoase sunt importante deoarece aceste alimente asigura organismului carbohidrati complecsi, care sunt o importanta sursa de energie, in special pentru dietele reduse in grasimi. In plus ele asigura vitamine, minerale si fibre. Piramida Ghid Alimentar recomanda un consum de 6 pana la 11 portii in fiecare zi.
Dupa materia prima, procesul tehnologic si caracteristicile de calitate, produsele de morarit si panificatie cuprind: faina, crupele, pastele fainoase, produsele de panificatie si de patiserie. Pastele fainoase sunt de neinlocuit in dieta persoanelor ce depun efort fizic sustinut, precum atletii.
1.http://www.pastebaneasa.ro/
2.http://www.montebanato.ro/ro/index2.html
3.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=32441
4.http://www.anamob.ro/anamobnews/news104.pdf
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
