Istoria vinului incepe acum 8000 de ani, cand vita de vie a fost adusa din Asia Mica, in regiunea mediteraneana. In anul 2000 i.e.n. arta vinului era deja cunoscuta in Egipt, pe insula Creta si pe teritoriul Israelului si Palestinei de astazi, fapt dovedit de numeroase inscriptii in piatra si papirusuri egiptene.
Grecia
Multe personaje din mitologia greaca sunt legate de vin si vinificatie. In Grecia, zeul vinului era Dionysos, in Roma - Bahus, numit si Libero, in Egipt - Sai.
Zeul grecesc Dionysos s-a nascut mai tirziu decit ceilalti zei, de aceea nu a fost recunoscut din prima ca zeu.A calatorit prin multe tari si invata oamenii sa sadeasca vita de vie si sa faca vin. Facea minuni pentru a-si arata puterile de zeu. Intr-o zi, fiind confundat cu un tanar nobil, Dionysos a fost rapit de pirati. Care deja numarau cat aur vor primi pentru el, vanzandu-l in targul de sclavi. Insa, nu a fost sa fie. Dionysos si-a aratat toata maretia sa. Ca prin miracol funiile s-au dezlegat, catargul acoperindu-se in intregime de o planta cataratoare, care a si inflorit. Intreg vasul era infrumusetat de vita de vie. Corabia parea transformata in intregime in vita de vie. Piratii uimiti si speriati au sarit in apa, atunci Dionysos i-a transformat in delfini. Continuandu-si calatoria, a intalnit-o pe viitoarea sa sotie, Adriana.
Egiptul
In Egipt zeul vinului a fost Sai, avand un caracter mai calm spre deosebire de Dionysos. Vinificatorii mult timp nu se puteau hotara: carui zeu sa-i slujeasca - al pamantului si fertilitatii, care le-a dat vita-de-vie sau zeului apei, care alimenta planta? Zeii insisi nu puteau sa se inteleaga in aceasta privinta. Au rezolvat problema usor: au creat un nou zeu. Asa a si aparut Sai - micul zeu al vitei de vie. A fost din ce in ce mai apreciat si devenise si zeul bogatiei si al belsugului. Mai apoi, a fost invitat chiar la judecata lui Asiris, fiind considerat de zei, ca cel mai bun cunoscator al firii omenesti, capabil sa spuna cu exactitate, cat timp ii este rezervat fiecarui om.
Franta
Cand obtinea sampania, calugarul Dom Perignon era condus de aceeasi idee - perfectionarea bauturii prin intermediul amestecului. Acest truc a conferit vinului o asa varietate de gust si aroma, incat aristocratia mai ca se punea in rand, implorand calugarul sa-i serveasca cu un paharel. In tendinta sa de a mentine in vin gustul sau nou, putin gazat, el din nou a recurs la dop: imbinandu-l cu vasul de sticla modenizat pe atunci. Pe parcursul a mai mult de o mie de ani dopurile erau niste aschii din lemn invelite in cilt si muiate in ulei de masline pentru a garanta o maxima ermeticitate.
Folosirea vaselor din sticla cu dopuri, peste catava ani a revolutionat intreg domeniul de pastrare a vinului. Aceste vinuri se deosebeau mult de celelalte existente pe atunci. Descrierea lor se intalneste foarte rar, dar se stie ca vinurile din Bordeaux erau de o culoare roz si nu rosii; ca Volnay, cel mai elegant din vinurile rosii, moderne de Burgundia, era roz aproape pana la sfirsitul sec. XVIII; ca in Champagne din an in an absolut nimeni nu stia de ce culoare va fi vinul. Dar anume in Champagne s-a facut
Universitatea "Dunarea de Jos" Galati Proiect tehnologic
urmatorul pas din istoria vinificatiei. Ca si in multe alte zone climaterice racoroase, vinurile din Champagne aveau tendinta naturala de a <<juca>> pronuntat. Aceasta particularitate este rezultatul actiunii temperaturii, care incetineste procesul de tranformare a zaharului natural din struguri in alcool. Pe cand cantitatea ramasa de zahar continua incet sa fermenteze, producind bioxid de carbon.
Aproximativ in aceeasi perioada a fost descoperit inca un vechi secret - proprietatile miraculoase ale ciupercii de mucegai Vo1gu118. Vinificatorii din Tocae (Ungaria) din neglijenta au intarziat cu recolta si au fost constrinsi sa faca vin din struguri vestejiti. Au obtinut un vin formidabil cu un gust nou, elixir miraculos, care in curind a fost onorat la masa masa regelui Ludovic al XIV-lea.
Odata cu raspandirea europenilor in toata lumea, se raspindea si vinul lor. La mijlocul sec. XVI spaniolii au inceput sa cultive vita-de-vie in Mexic si mai apoi in Peru, Cile si Argentina. In Africa vita-de-vie a aparut la mijlocul sec. XVIII. California si Australia au fost sadite cu vita de vie la sfirsitul secolului XVIII, iar in Noua Zeelanda Cateva decenii mai tarziu.
Europa in secolul XVIII-XIX
In Europa catre inceputul sec.XVIII britanicii s-au inradacinat atat de mult in centrele de vinificatie, incat au devenit renumiti prin vinurile lor alcoolizate, mai ales Portwine. Englezii au inceput sa-l consume la inceputul sec.XVII. Aceasta s-a intamplat din cauza razboaielor. Impozitul pentru viinurile rafinate franceze a devenit prea mare. La inceput englezilor nu li s-a dat pe gust Portwine-ul, dar cu timpul s-au obisnuit cu acesta si au inceput sa-l considere drept ceva national, ca si fulgii de ovaz.
La mijlocul sec.XIX, lumea vinificatiei a redobandit, in sfarsit, majoritatea din capacitatile pierdute. Parea, ca evolutia continua sa garanteze o lenta dar stabila imbunatatire a acesteea. Dar apoi, a urmat cea mai mare catastrofa cunoscuta in istoria vinificatiei. In 1863 nu departe de cele mai sudice plantatii din valea Ronei, a aparut un paduchi de radacina (Filoxera) Rpu 11 ohegaua 81 aph. A fost adus din America in Europa cu scopuri de selectie. Filoxera, in timpul celei mai periculoase faze de dezvoltare, traieste intre radacinile plantei si se hraneste cu acestea. Plantele americane au elaborat un sistem natural de aparare impotriva filoxerei, pe cand cele europene nu aveau o asemenea imunitate. Parazitul sorbea din ele viata lasand rani incurabile; frunzele cadeau, iar plantele mureau.
<<Ciuma>> se raspandea cu o viteza ingrozitoare. Catre sfirsitul anilor 60 ai sec. XIX intreaga vale a Ronei si regiunea Bordeaux, erau infectate si treptat a ajuns in Portugalia. Multi vinificatori din Bordeaux au fugit in Rija, Spania. Insecta i-a ajuns peste 5 ani. Alti vinificatori din intreg sudul Frantei s-au mutat in Algeria si au sadit acolo primele plante de vita-de-vie; in 1887 filoxera i-a urmat. In anii 70 ai sec.XIX, Modeira, o parte insemnata a Spaniei, Burgundia, Australia, Germania si Ungaria au devenit si ele jertfe. Procesul ireversibil a acestei infectii nu a fost inteles de la inceput si pe parcursul intregii perioade plantele din Europa erau aduse in Australia, California si la inceputul anilor 80 in Africa de Sud. Italia a fost atacata de filoxera in 1888, Champagne in 1891 si Heres din Spania 1894.
Universitatea "Dunarea de Jos" Galati Proiect tehnologic
Pana la urma, problema a fost rezolvata simplu. Plantele americane aveau imunitatea impotriva filoxerei, dar vinul era de calitate joasa. Insa, dupa ce planta europeana a fost altoita in radacina americana, vinificatorii au observat ca au obtinut tot ce este mai bun din ambele plante. Astazi cele mai bune vinuri sint obtinute din plante selectionate in asa mod. Filoxera asa si nu
-Ana, Al., - Curs de tehnologia vinului si subproduselor, Universitatea din Galati, 1980
-Constantin Banu- Tratat de industrie alimentara, Editura Asab, Bucuresti 2009
-Constantin Cojocaru - Tehnologii in industria alimentara fermentativa I Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1979
-Segal B. si Dan V. - Determinarea calitatii produselor alimentare
Editura Ceres,Bucuresti 1985
-Draganescu C.- Manual biochimie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1991
- Popa, A.,- Producerea si invechirea distilatelor din vin, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1985
- Slepeanu, I., s.a.,- Masini si instalatii folosite in vinificatie, Editura Agrosilvica, Bucuresti, 1959
- Tardea, C. s.a.,- Indrumatorul tehnicianului din vinificatie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1974
- http://www.milestii-mici.md/rom/section/12/
- http://www.bloombiz.ro
- http://www.jurnalul.ro
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noir
- http://www.pietroasa.ro
- http://www.didactic.ro/files/5/drum.ppt#23
- http://www.vinmoldova.md/rom/section/517/
- www.topsanatate.ro/articol/vinul-rosu-beneficii-si-dezavantaje
- http://www.naturalia.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
