Podișul Dobrogei

Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra (in est) si granita cu Bulgaria (in sud), este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.

CAPITOLUL 1

Masivul Dobrogei de Nord

1.1Asezare si limite. Caracteristica principala a teritoriului tarii noastre o constituie armonia aproape perfecta a treptelor majore de relief(30-35%).Podisurile,alturi de dealuri, detin o pondere de 35% din suprafata tarii noastre.

Masivul Dobrogei de Nord este situat in partea sud-estica a tarii, constituind sectorul de nord al Podisului Dobrogei.Limita nordica este data de Valea Dunarii, iar in nord-est de Delta Dunarii(Bratul Sfantul Gheorghe).In sud,limita este data de linia Harsova-Capul Midia,iar in est de sectorul lagunar Razim-Sinoie.Limita in partea de vest o constituie bratul dobrogean al Dunarii, ce-l separa de Balta Brailei.

1.2Relief. Evolutia paleogeografica a acestui sector este strans legata de evolutia intregului podis dobrogean si, in general, de evolutia de ansamblu a pamantului romanesc.Inca din Precambrian(sfarsitul Protozoicului)are loc individualizarea sisturilor verzi din Podisul Casimcei (zona cu mult mai veche decat Carpatii), in timpul orogenezei baikaliene, fiind mult mai bine consolidate in Silurian, in urma orogenezei caledoniene.In Carbonifer ca urmare a miscarilor tectonice care au afectat intreaga catena carpatica din Europa Centrala in Dobrogea de Nord, se contureaza Muntii Macinului.Dupa Carbonifer, Masivul Dobrogei de Nord a fost supus, pe o perioada lunga, proceselor de exondare si erodare, care au determinat altitudinile reduse si aparitia la zi a sisturilor verzi, precum si a proceselor vulcanice si metamorfice si repetatelor transgresiuni marine, cu implicatii asupra formarii zacamintelor naturale.In Neogen are loc individualizarea Dealurilor Tulcei si a Podisului Babadagului.In Cuaternar are loc conturarea cursului Dunarii si formarea Deltei Dunarii (prin colmatarea vechiului golf al Marii Negre).Tot in Cuaternar are loc diferentierea vegetatiei pe specii caracteristice si tot acum apare omul.Din Cuaternar si pana in prezent, regiunea a fost si este supusa proceselor de modelare:eroziunea eoliana si procese carstice pe rocile solubile (calcar).In stransa corelatie cu evolutia paleogeografica se cuvin mentionate importante resurse de substante minerale utile.

Masivul Dobrogei de Nord are un relief cu altituini medii ce nu depasesc dacat rar 400m (467m in Muntii Macinului).Sub raport petrografic este alcatuit din rocimetamorfice (sisturi verzi-Podisul Casimcei),eruptive (granite) si sedimentare, reprezentate prin:calcare, conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietrisuri.Are o orientare generala a culmilor pe directia NV-SE.

Masivul Dobrogei de Nord cuprinde in partea de nord-vest Muntii Macinului (varful Greci-467m si Culmea Niculitel-363m); spre est sunt Dealurile Tulcei, care scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si Delta Dunarii; Prispa Agighiol se afla la nord de laguna Razim; in partea centrala se afla Podisul Babadagului, neted si bine impadurit, despartit de culmile din nord prin Depresiunea Nalbant; la sud de acest podis se afla Podisul Casimcei, cu relief modelat pe sisturi verzi;Prispa Hamgia se desfasoara in partea vestica a complexului lagunar Razim.In sud, la limita cu Podisul Dobrogei deSud, s-au dezvoltat forme majore ale reliefului carstic(endocarst), mai cunoscuta fiind Pestera Gura Dobrogei-rezervatie naturala.

Muntii Macin

1.3Clima. Din punct de vedere climatic, acest sector se situeaza in regiune climatului temperat-continental excesiv din est,incadrandu-se in categoria treptelor cu climat de dealuri,pe care se grefeaza, in plus, influente pontice.Astfel, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10-11?C.In iulie, luna cea mai calda din an, temperatura este de 20-23?C, iar in ianuarie-luna cea mai rece-media este usor sub 0?C, in aceasta zona inregistrandu-se amplitudini de la vara la iarna de 20-23?C.Regimul precipitatiilor este scazut,sub 400 mm anual, fiind mai ridicat in regiunile inalte din nord-vest.Vantul caracteristic este cel estic, cu caracter stepic (crivatul), iar dintre vanturile locale bat brizele , marine, datorate incalzirii inegale a uscatului si a marii in timpul zilei si al noptii, in zona litorala.In general, elementele climatice sufera mici variatii regionale, in sudul zonei evidentiind un climat tipic de campie moderat, iar in nord unul de dealuri joase.

1.4Hidrografia. Reteaua hidrografica este slab dezvoltata, fiind remarcabila indeosebi prin raurile autohtone(Telita, Taita,Slava si Casimcea),scurte, cu debite scayute, care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre (Tasaul) sau al sectorului lagunar Razim (Babadag).Apele statatoare sunt reprezentate prin lacuri naturale:limanuri fluviatile(pe Dunarea Veche), maritime (Babadag, Golovita) si lagunele Razim, Sinoie, Zmeica, Golovita.Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice care, in regiunile carstice, formeaza cursuri subterane (Valea Casimcei-Pestera Gura Dobrogei- Cheile Dobrogei).

1.5Vegetatia. Tabloul vegetatiei naturale grupeaza formatiile vegetale intr-o armonioasa etajare dupa altitudine.Astfel, caracteristice acestei regiuni sunt pajistile stepei,reprezentate prin diferite specii graminee (cicoare, negara, colilie etc.), iar in zonele inalte din nord, padurile de stejar pufos, cer, paltin, ulm, jugastru, garnita etc. In luncile raurilor si indeosebi in zona dunareana si cea litorala se dezvolta o vegetatie hidrofila reprezentata pri: stuf, papura, trestie, precum si cea arboricola de esenta moale (salcie,plop,arin).

1.6Fauna. Este reprezentata prin rozatoare (iepure, popandau, harciog, orbete etc.), iar dintre pasari- prepelita, potarnichea, fazanul, pentru ca in regiunile din nord , mai bine impadurite, sa apara exemplare de:mistret, lup, viezure.Fauna acvatica cuprinde fauna maritima reprezentata prin:scrumbie albastra, stavrid, guvid, calcan si pe cea din zona Dunarii :sturionii (nisetrul, morunul, pastruga si cega), care avanseaza pe cursul superior indeosebi in perioada de incubatie.Acestora li se adauga specii comune de apa dulce (crap, caras, somn, stiuca, salau).

1.7Solurile. Strans corelate cu rocile, clima si vegetatia, solurile prezinta o raspandire zonala.Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale(formate prin depunere) si solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata.Dintre solurile azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri halomorfe).

1.8Rezervatiile naturale. Prezinta o structurare in functie de specificul lor.Astfel sunt rezervatia de fauna de la Padurea Luncavita si cea paleontologica si geolociga de la Macin.

1.9Populatia. Procesul de populare a acestei regiuni este timpuriu, urmele de locuire ale dacilor si romanilor remarcandu-se prin continuitate, inclusiv dupa anul 271 d.H. (anul retragerii administratiei romane) si in tot timpul migratiei popoarelor.Numeroase infiltratii straine au ramas limitate numeric fata de populatia romaneasca.Un rol important in procesul de populare l-au avut asezarile-cetati grecesti de la mare (Histria, Callatis, Tomis), cu care populatia autohtona a intretinut relatii bune, indeosebi comerciale.Evolutia numerica a populatiei din aceasta regiune se caracterizeaza printr-o crestere continua.Astfel, natalitatea se mentine in prezent la o valoare apropiata de media tarii(11? de loc.) iar mortalitatea a scazut si este astazi in jur de 11,6? de loc., sporul natural are valoarea medie pe tara de aproximativ -0,6? de loc. .

Mobilitatea teritoriala este extrem de dinamica, mai ales prin deplasarile de la sate la orase (Tulcea,Macin, Babadag s.a.), deplasari diurne,care, dincolo de locul de munca, mai au ca motivatii:invatamantul, cultura, administratia, aprovizionarea etc.Deplasarile sezoniere, pentru participare la mari lucrari de constructii si agricole(indeosebi in campaniile de recoltat), si deplasarile definitive, realizate, in general, prin stabilirea populatiei din mediul rural in mediul urban, completeaza dimensiunea spatiala a procesului demografic migrational.

Densitatea populatiei din aceasta regiune se situeaza cu mult sub media tarii(32loc./km? in judetul Tulcea), care este de 96,8 loc./km?, fiind usor

1. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert, Bucuresti, 2002

2. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007

3. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006

4. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006