Dobrogea

Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.

Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca din paleoliticul mijlociu (100. 000-40. 000 i. Hr.), in pesterile La izvor si La Adam si punctele Saligny, Mamaia sat si Ovidiu. Microlitele descoperite erau folosite de Homo Sapiens fossilis.

Paleoliticul superior (cca. 40. 000-10. 000 i. Hr.) este prezent prin descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei, Mangalia, Pestera si Satu Nou.

Mezoliticul (10. 000-5. 500 i. Hr.) este reprezentat prin descoperirile facute la pestera La Adam si in necropola de la Cernavoda.

Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si neolitic unelte din piatra slefuita, arme, podoabe, reprezentari artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i. Hr. doua statuete din lut Ganditorul si Femeia sezand descoperite la Cernavoda in anul 1956. Aceste statuete sunt capodopere de valoare mundiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.

Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost descoperite de-a lungul litoralului la Mangalia, Limanu, Costinesti, Agigea si Navodari. Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.

In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu populatiile bastinase.

Epoca bronzului (1. 300-1. 150 i. Hr.) este pusa in evidenta prin descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior, vase mari de provizii, castroane, platouri cu decor, precum si descoperirile facute la Hagieni, Neptun, Sinoe, Dervent, Rasova, Medgidia, Poarta Alba s. a. La sfarsitul epocii bronzului apare carul si se constata folosirea calului pentru tractiune. Cultura Cernavoda se perfectioneaza continuu in conditiile destramarii oranduirii comunei primitive.

Epoca fierului (Hallstatt, sec. XII-V i. Hr. si La Tene, sec. V-I i. Hr.) este reprezentata prin descoperirile facute la Garlita, Rasova, Ghindaresti, Harsova, Cernavoda s. a. Trecerea la folosirea fierului a determinat o dezvoltare a mijloacelor de productie (multe arme, unelte, podoabe etc.

Secolul al VII-lea i. Hr. este marcat de inceputul colonizarilor grecesti pe tarmul Marii Negre Histria (657 i. Hr.), Tomis si Callatis (ambele sec. al VI-lea i. Hr.) pe locul unor mai vechi asezari autohtone.

Asezarilor stabile de origine greceasca de pe litoralul maritim li se adauga asezamintele autohtonilor de la Dunare.

Primele stiri scrise despre triburile getice din sudul Dobrogei apartin invatatului grec Hecateu (sec. al VI-lea i. Hr.). Istoricul Herodot ne-a lasat o insemnare despre campania regelui persan Darius in Dobrogea in anul 514 i. Hr. In anul 300 i. Hr. regele geto-dac Dromihetes lupta cu Lisimach invingandu-l. In anul 292 i. Hr. Lisimach este din nou infrant si Dromihetes reintra in stapanirea cetatilor de pe malul ...