Orasul Slanic-Moldova este asezat in partea de sud-vest a judetului Bacau, intr-o mica depresiune, ingusta si lunga, marginita de culmi inalte, pe valea raului Slanic de unde si-a luat si numele, rau care isi trage izvorul de la 7 km de localitate, in muntele Sandru Mare (1.639 m). Se invecineaza cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu judetul Covasna, nord-est cu orasul Targu Ocna.
Este situat la 26?37' longitudine estica si 46?17' latitudine nordica si 530 m altitudine. Localitatea a fost intemeiata si s-a dezvoltat datorita numeroaselor izvoare de apa minerala cu compozitii variate si valoroase, primind astfel statutul de statiune balneoclimaterica.
Suprafata totala a localitatii este de 11.595 ha dintre care numai padurile ocupa o suprafata de 9.265 ha.
Paraul Slanic strabate pana la confluenta lui cu Trotusul, pe o lungime de circa 25 km, o regiune muntoasa, acoperita cu paduri.Este un parau repede si zgomotos, alimentat de numeroase paraie si paraiase care coboara o diferenta de nivel de peste 500 m, de la izvoare pana la confluenta cu Trotusul. Pana in aval de statiune, are un curs torential si o vale stramta. De aici, valea se mai largeste si malurile abrupte scot la iveala, prin locurile neacoperite de verdeata, paturile de gresie masiva.
La nord de statiune, se ridica, cu pante puternice, muntele Pufu (936 m), care lasa in jurul sau o larga suprafata (850 m) de la care pleaca o culme slab ondulata, Zarea Cheschesului, ce se lasa spre valea Dofteanei, iar spre nord-vest o alta culme, de aceeasi inaltime, ce duce spre marile altitudini ale muntilor Sandru Mare si Nemira.
Tot pe partea stanga a vaii Slanicului, de la varful Pufu, peste paraul cu acelasi nume, se intinde Coama Cheschesului, un plai neted ce duce, prin doua trepte, tot la muntele Sandru Mare, punctul de altitudine maxima a regiunii.
Pe partea dreapta a vaii Slanicului, in dreptul confluentei cu paraul Pescarul, se ridica varful Cernica (955 m). Pe aceeasi parte, chiar langa statiune, se desfasoara o culme scurta, cu varful Cerbu (910 m), Paltinisul (1015 m) si plaiul neted al Dobrului (832 m).
In tot lungul vaii Slanicului, urcusul spre munte este foarte anevoios, uneori chiar imposibil, pantele fiind accentuate, incat de multe ori este nevoie de un mare ocol al acestora, de catre cei care vor sa abordeze inaltimile maxime.
De la 600-700 m in sus, partea abrupta devine domoala, pana la culmile inalte ale Nemirei Mari (1649 m), care despart apele Slanicului de apele Dofteanei si de ale Oituzului la sud.
Date geologice
Intreaga vale a Slanicului este taiata in depozite tertiare vechi. De la gura paraului, pana dincolo de statiune, gresia de Kliwa sau Tisesti (formata din cimentarea nisipurilor de plaje marine ale marii care, in vremurile tertiare vechi, se afla in necontenita retragere) alterneaza cu sisturile disodilice, straturi subtiri, impregnate cu bogate substante organice, diverse saruri si alte elemente ca sulful etc., in care se pastreaza urme de pesti fosili, in special schelete si solzi. Bogate in substante bituminoase, ele au provenit din maluri sapropelice de la tarmul marii, transformate prin presiunea si caldura la care au fost supuse, in conditiile miscarilor din scoarta terestra. Ambele formatii apartin Oligocenului, bogat in izvoare saline si feruginoase.
Spre izvoarele Slanicului, intalnim o alta formatie mai veche, reprezentand, ca varsta, Eocenul: gresia de Uzu sau de Tarcau, in straturi groase si dure, alcatuind mai ales masivul Sandru Mare.
Statiunea Slanic Moldova este asezata in intregime pe sisturi disodilice. Apele ploilor si cele provenite din topirea zapezilor de pe muntele Pufu si Piciorul Dobrului se scurg in valea Slanicului
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
