Calculele si estimarile de fiabilitate sunt deosebit de utile pentru a prevedea cheltuielile ce decurg din activitatea de mentenanta pentru o durata data de functionare.
Mentalitatea este un parametru de conceptie al sistemelor de comunicatii si reprezinta proprietatea lor de a putea fi reparate usor de catre personalul specializat, in locurile de utilizare sau special destinate.
Rata de defectare si media timpului dintre defectari ne permit analiza zonelor care cer o inalta valoare a mentabilitatii.
Se poate aprecia ca in electronica si comunicatii defectarile sunt uneori datorate fenomenului de uzura. Supratensiunile, valorile aleatoare anormale, constrangerile termice locale au importanta mare in exprimarea fiabilitatii.
Fiabilitatea si mentenabilitatea se sustin reciproc. Defectarile dispozitivelor pot fi clasificate in doua tipuri, in functie de caracterul producerii lor: accidentale si previzibile.
Defectarile previzibile sunt datorate uzurii si imbatranirii, in timp ce caderile accidentale sunt imprevizibile.
Se poate aprecia ca in electronica in general, si in comunicatiile numerice in special, defectarile nu sunt datorate uzurii, ci diverselor influente accidentale. Materialele plastice folosite in aparatura electronica si in structura componentelor electronice se depreciaza in timp prin transformari chimice sau au marele dezavantaj al absorbtiei umiditatii, starea fizica a lor depinzand si de energia calorica.
Cele mai importante tipuri de mentenanta sunt:
? mentenanta curativa; (consta in inlaturarea defectelor imprevizibile si in a prevedea
optimizari; este specifica materialelor noi sau imbunatatite)
? mentenanta corectiva; (consta in inlaturarea defectelor si in punerea in functiune a
unui sistem electronic la parametrii tehnici optimi)
? mentenanta preventiva. (cel mai greu de realizat practic, are un caracter aprioric, bine
adaptata la prevenirea defectarilor )
Pentru asigurarea unei mentenanta ridicate a sistemelor de comunicatii se maximizeaza fiabilitatea componentelor si echipamentelor electronice, in acest mod mentanabilitatea capata un rol secundar.
CAP I. GENERALITATI
1.1 NOTIUNI GENERALE
Fiabilitatea este o disciplina din domeniul ingineriei care utilizeaza cunostinte stiintifice pentru asigurarea unor performante ridicate ale functiilor unui echipament, intr-un anumit interval de timp si conditii de exploatare bine precizate. Aceasta include proiectarea, abilitatea de a intretine, de a testa si a mentine echipamentul la parametri acceptabili pe toata durata ciclului de viata. Fiabilitatea unui echipament este descrisa cel mai bine de pastrarea performantelor acestuia in timp.Performantele de fiabilitate ale unui echipament sunt concretizate in faza de proiectare prin alegerea judicioasa a arhitecturii echipamentului, a materialelor, a procesului de fabricatie, a componentelor - atat soft cat si hard - urmate de verificarea rezultatelor obtinute in urma simularilor si a testelor de laborator.
Pentru a obtine echipamente fiabile sunt necesare cunostinte si deprinderi din urmatoarele domenii:
- analiza statistica
- modelarea fiabilitatii echipamentelor
- studii de marketing
- metode de predictie a fiabilitatii
- proiectare prin metoda cazului cel mai defavorabil
- analiza fizica a defectiunilor
- analiza modurilor de defectare si a defectelor
- planificarea si realizarea incercarilor de fiabilitate / incercari accelerate
- definirea conceptului de mentenanta
- analiza mentenabilitatii
- planificarea si realizarea mentenantei
- analiza sigurantei echipamentelor
- fiabilitate / mentenabilitate / siguranta echipamentului / calitate / suport logistic / factorii umani / software performant pentru monitorizare.
Fiabilitatea este un atribut al echipamentelor care nu trebuie ignorat. Caracteristicile de fiabilitate reprezinta "ingredientele" critice pentru orice activitate de proiectare a echipamentelor industriale. Este de preferat sa se tina cont de aspectele legate de fiabilitate inca din faza de proiectare decat sa nu se faca acest lucru in speranta ca lucrurile vor merge bine.
Aparitia unei teorii a fiabilitatii a fost determinata de cresterea complexitatii echipamentelor si de caracterul de masa al productiei moderne. Domeniul care a impulsionat dezvoltarea acestei discipline a fost, ca si in alte cazuri, cel militar intrucat in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a constatat ca echipamentele electronice complexe (echipamente
ordachioaie, D., Contributii privind sistemele automate neurale in recunoasterea formelor, teza de doctorat, Galati, 1997.
2. Catuneanu, V.M., Bacivarof, A., Structuri electronice de inalta fiabilitate. Toleranta la dectari, Editura Militara, Bucuresti, 1989.
3. Catuneanu, V.M., Mihalache, A., Bazele teoretice ale fiabilitatii, Editura Academiei, Bucuresti, 1983.
4. Catuneanu, V.M., Bacivarof, I., Fiabilitatea sistemelor de telecomunicatii, Editura Militara, Bucuresti, 1985.
5. Denson, W., Keene Jr., S., Caroli, J., A New Sistem-Reliability Assessment Methodology, Annual Reliability and Maintainnability Symposium, California USA, pp.235-240, 1998.
6. Ganciu, T., Fiabilitate, Universitatea Tehnica "Gh. Asachi", Iasi, 1994.
7. Hohan, I., Tehnologia si fiabilitatea sistemelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
8. Kelly, R., Davilla, G., Complex dynamics in a Hopfield's neuron, 12th World Congress IFAC, Sydnei, pp. 485-488, 1993.
9. Marasescu, N., Sisteme de inalta fiabilitate bazate pe tehnici de diagnoza si predictie, teza de doctorat, Galati, 1999.
10. Mihalache, A., Cand calculatoarele gresesc ... Fiabilitatea sistemelor de programe (software), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
11. Sabac, Gh., Matematici speciale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.
12. Stefanescu, C., Sisteme tolerante la defecte, Matrix Rom, Bucuresti 1999.
13. Tertisco, M., Stoica P., Identificarea si estimarea parametrilor sistemelor, Editura Academiei, Bucuresti, 1980.
14. Tarcolea, C., Filipoiu, A., Bontas, S., Tehnici actuale in teoria fiabilitatii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989.
15. Vladutiu, M., Crisan, M., Tehnica testarii echipamentelor automate de prelucrare a datelor, Editura Facla, Timisoara, 1989.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
