Spălarea de bani și evaziunea fiscală

INTRODUCERE

Creșterea neîncetată a volumului capitalurilor obținute în urma activităților specifice crimei organizate a determinat o creștere a necesității reciclării acestor fonduri, astfel încât s-a ajuns la situația îngrijorătoare ca liderii lumii interlope și operatorii implicați în spălare de bani să poată controla și influența, în unele state ale lumii, sectoare importante din economie, finanțe, politică și administrație. Spălarea banilor proveniți din activități ilegale afectează în mod direct liberul acces la investiții, afectează piața muncii legale, desfacerea, consumul, dar și producția propriu-zisă.

Dorința fiecăruia dintre noi este de a câștiga cât mai mulți bani în mod cinstit pentru a

realiza obiectivele pe care ni le propunem. Însă acest lucru depinde de mai mulți factori, cum ar fi: pregătirea profesională, abilitatea, experiența și, uneori, norocul. O parte din banii câștigați sunt preluați de către stat sub forma impozitelor și a taxelor fără a se oferi o contraprestație directă pentru aceasta, ceea ce face ca averea individului sau a agentului economic să se diminueze și, astfel, să nu-și mai poată realiza obiectivele în totalitate sau să și le îndeplinească parțial. Cum este foarte greu să se despartă de o parte din veniturile care i se cuvin, caută să se sustragă de la plata impozitelor și a taxelor datorate, fie folosind imperfecțiunile legii, fie încălcând-o, iar, când acest lucru se realizează, sunt necesare și metode de împiedicare a demonstrării provenienței ilicite a banilor astfel obținuți.

Prezenta lucrare îmbracă forma unui studiu și este consacrată aspectelor teoretice, legislative și de practică judiciară privind efectele economice produse de infracțiunea de spălare a banilor asupra economiilor țărilor în care rețelele de crimă organizată obțin bani negri din comiterea de infracțiuni (țări de origine) dar și efectele produse asupra economiilor țărilor în care acești bani sunt plasați pe piață în afaceri aparent legale (țări de destinație).

CAPITOLUL I - SPĂLAREA BANILOR

Spălarea banilor este partea financiara de facto a tuturor infracțiunilor prin care se obține profit, reprezentând procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea și posesia reală a veniturilor care provin din activitățile lor criminale.

Scopul unui mare număr de activități infracționale este generarea de profit pentru individul sau grupul care săvârșește infracțiunea. Spălarea banilor reprezintă procesarea acestor rezultate ale infracțiunii cu scopul de a le ascunde originea ilegală. Acest proces are o importanță critică, pentru că oferă infractorului posibilitatea de a se bucura de produsele infracțiunii fără a le dezvălui proveniența.

Vânzările ilegale de arme, contrabanda și activitățile crimei organizate, inclusiv, de exemplu, traficul de droguri și rețelele de prostituție, pot genera sume uriașe. Delapidarea, mita și schemele de fraudă pe computer pot, de asemenea, produce mari profituri și crea facilități în ceea ce privește legitimarea câștigurilor murdare obținute prin spălarea banilor.

Atunci când o activitate infracțională generează profituri substanțiale, individul sau grupul implicat trebuie să găsească o cale de a controla fondurile fără a atrage atenția asupra activității din care provin, sau asupra persoanelor implicate. Infractorii reușesc acest lucru, ascunzând sursele, schimbându-le forma sau direcționând fondurile către un loc unde este mai puțin posibil ca acestea să atragă atenția.

Spălarea banilor este un proces prin care se dă o aparență de legalitate unor profituri obținute ilegal de către infractori care, fără a fi compromiși, beneficiază ulterior de sumele obținute.

CAPITOLUL II - PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA INSTRUMENTELOR UTILIZATE ÎN SPĂLAREA BANILOR

2.1 DESTINAȚIILE OFFSHORE

În momentul în care banii sunt transformați într-o formă care poate fi transferată sau cu care se poate face contrabandă, cel mai adesea aceștia iau calea unui centru offshore, existând anumite avantaje practice. În primul rând, deseori, în termeni practici, fondurile sunt plasate astfel încât să nu poată fi atinse de autoritățile din jurisdicția unde activitatea prin care s-a obținut profitul a avut loc. Chiar dacă legislația este aplicabilă și pe raza extra-teritorială, sunt puține legi în acest sens. Prin implicarea unei alte jurisdicții, barierele reale și financiare apar în calea organelor de investigație în obținerea și protejarea probei, care să poată fi admisă în fața justiției.

Anumite jurisdicții așteaptă sa-și ofere facilitățile bancare sau de alt mod, pe baza secretului pe care îl pot asigura. Din păcate, există țări care sunt pregătite ca să faciliteze primirea banilor, indiferent de sursa acestora. O dată ce banii au ajuns în centrul offshore, aceștia pot intra fie direct, sau mai probabil, indirect în sistemul bancar convențional. Evident, cu cât acest proces este mai discret, cu atât este mai bine pentru spălătorul de bani. Aici, atracția jurisdicțiilor care oferă secretul sau un nivel al corupției este suficientă pentru a asigura o necooperare eficientă cu agențiile străine.

Paradisurile offshore sunt țări și teritorii, adesea insule sau grup de insule, care furnizează libertatea unei game largi de impozite, a controalelor asupra schimbului valutar și oferă, aproape fără excepție, un secret bancar impenetrabil și drepturi legale companiilor.

2.2 PARADISURILE FISCALE - O PRIVIRE DE ANSAMBLU

“Paradisurile fiscale” înseamnă țări, care colectează impozite mici și acceptă implantări fictive ale grupurilor care utilizeaza aceste jurisdicții ca simple cutii poștale. Astfel, un grup care utilizează paradisurile fiscale poate face ca prețurile mari de transfer să poată fi plătite pentru sucursala localizată într-o țară cu sistem de impunere normal, realizând profituri mari în paradisurile fiscale și profituri scăzute în sistemul de impunere normal.

Principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale:

- Taxe scăzute. În multe cazuri, doar câteva categorii de venituri sunt supuse impozitării, având o cotație scazută comparativ cu cea din țările de origine a celor care apelează la paradisuri fiscale; în anumite țări, nu există nici un impozit pe venit.

- Secretul. Majoritatea țărilor considerate paradisuri fiscale asigură protecția informației comerciale și bancare.

- Activitatea bancară joacă din ce în ce un rol mai important în economia unui paradis fiscal față de o economie a unei țări care nu se află în această categorie. În general, activitatea cetățenilor străini nu este strict reglementată, impozitarea fiind în principal una simbolică, iar controlul fiind aproape inexistent.

- Publicitatea promoțională. Majoritatea țărilor paradisuri fiscale își fac singure publicitate, inclusiv prin conferințe internaționale mediatizate, demonstrând avantajele fiscale oferite și atrăgând în acest fel investitorii străini.

Exemplu: Insulele Bahamas au început o campanie puternică pentru a deveni un centru de elită pentru activitățile bancare, de asigurări și navale.

1. Arlacchi, Pino: “Corupția, crima organizată și spălarea mondială a banilor”, studiu, Conferința internațională anti-corupție, Amsterdam, 1992.

2. Bișa, Cristian; Capotă, Mihaela; Costea Ionuț; Dăncău, Bogdan: “Utilizarea paradisurilor fiscale între evaziune fiscală legală și fraudă fiscală”, București, editura BMT Publishing House, 2005, pag. 268-270, 271-274

3. Kklitgaard, R.: “Controling Corruption”, University of California Press, Berkcly, Los Angeles, Oxford, 1990

4. Mânâială, Adrian: “Companiile offshore sau evaziunea fiscală legală”, București, editura All Beck, 2004, pag.139-141, 149-151, 155-156

5. Miclea, Damian: “Combaterea crimei organizate”-curs, editura MAI, 2005

6. Moldoveanu, Nicolae: "Criminalitatea Economico-financiară în societățile comerciale", București, editura Global Print, 2001

7. Schiau, I.; Prescure, T.: “Legea societăților comerciale. Analize și comentarii pe articole”, București, editura Hamangiu, 2007

8. Voicu, Costică: “Spălarea banilor murdari”, București, editura Sylvi, 1999,pag. 172-173

9. “Manual de instruire privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului” - (Manualul a fost supervizat și editat de către Dl. Giuseppe Lombardo, Lider de Proiect al Statului Membru și de căre Dl. Massimo Nardo, Manager al UIC, cu ajutorul D-nei Valeria Roversi (UIC). Au contribuit Dl. Nicolae Craiu (Membru al Plenului ONPCSB), Dl. Cornel Moldoveanu (ONPCSB), Dra. Laura Banu (ONPCSB) și Dl. Piero Ricca (UIC).) - Tipărit la C.N. “Imprimeria națională” S.A.

10. www.rfb.ase.ro - The Review of Finance and Banking

11. www.amfiteatrueconomic.ase.ro

12. www.biblioteca-digitala.ase.ro

13. http://www.wall-street.ro/

14. http://www.adevarul.ro/financiar/

15. http://www.zf.ro/

16.

17. http://www.onpcsb.ro/pdf/MANUAL%20INSTRUIRE%20%20ROMANA.pdf

http://www.avocatura.com/stiri/spalarea-banilor-realitate-sociala-si-incriminare/