Probleme sociale generate de existenta șomajului

Incepand cu anii 1930, organizatia Gallup din S.U.A. a realizat tot felul de sondaje de opinie pe tema celei mai importante probleme cu care se confrunta natiunea. Raspunsurile, nefiind restranse la domeniul economic, puteau fi incluse si drogurile, criminalitatea, poluarea sau razboiul nuclear. In 1981, in conditiile in care rata inflatiei se exprima printr-un numar de doua cifre, majoritatea celor chestionati au desemnat inflatia ca fiind cea mai importanta problema a tarii. Doi ani mai tarziu cand somajul depasise si el 10%, atingand un nivel record pentru perioada de dupa marea criza, majoritatea populatiei considera ca principala problema a S.U.A. este somajul. In 1989, dupa 7 ani de expansiune si inflatie redusa, nici inflatia nici somajul nu mai erau percepute ca probleme majore; exact la fel se infatisa situatia si in perioada stabila a anilor '60.

Ori de cate ori indicii saraciei - suma dintre rata somajului si cea a inflatiei - au valori ridicate, putem fi siguri ca vor candida la postul de cea mai grava problema a societatii. Atunci cand somajul si inflatia sunt mari, ele devin prioritate nationala si au capacitatea de a influenta rezultatele alegerilor. Cand sunt scazute ca nivel, ele dispar practic de pe lista problemelor de solutionat.

Cum pot cei care se ocupa de stabilirea politicii economice sa masoare costurile relative ale diferitelor optiuni si cum ar trebui ei sa faca acest lucru?

Un raspuns posibil este oferit de teoria ciclului economic politic. Conform acestei teorii, actiunile si masurile sunt astfel pozitionate in timp ancat rezultatele pozitive sa fie obtinute in preajma alegerilor. Desigur inflatia (sau recesiunea in masura sa o opreasca)va veni si ea dar mai tarziu, dupa alegeri.

ANATOMIA SOMAJULUI

Cercetarile extensive efectuate asupra fortei de munca din S.U.A. au conturat 5 caracteristici cheie:

" exista mari diferente ale ratei somajului intre grupuri definite dupa varsta, sex sau experienta;

" pe piata muncii exista o mare mobilitate. Fluxurile inspre sau in afara sunt amplein raport cu numarul angajatilor si al somerilor;

" o mare parte a cestei mobolitati este ciclica: concedierile sunt numeroase in timpul recesiunilor, pe cand demisiile voluntare sunt mai frecvente in timpul expansiunilor;

" majoritatea celor care devin someri, indiferent de momentul cand se petrece aceasta, raman astfel doar pentru o perioada scurta de timp;

" o mare parte din somerii S.U.A. sunt reprezentati de persoane care au fost in somaj perioade lungi si care vor continua sa ramana in aceeasi situatie.

Aceste lucruri sunt esentiale pentru a intelege ce inseamna somajul si cum se poate lupta impotriva lui.

Un somer este definit ca o persoana care nu lucreaza si care si-a cautat de lucru in mod activ in ultimele patru saptamani,asteapta sa fie rechemata la serviciu dupa o perioada de intrerupere sau asteapta sa se prezinte la un nou loc de munca in urmatoarele patru saptamani.

Cerinta de a fi cautat in mod activ o slujba in ultimele patru saptamani testeaza dorinta reala si activa a persoanei respective de a munci; nu este suficient ca ea sa pretinda acest lucru sau sa fie interesatadoar intr-o oferta de serviciu intamplatoare. MASA SOMERILOR

Cei apti de munca si care nu sunt totusi inclusi in forta de munca sunt fie batrani, fie casnice sau poate fi vorba de indivizi care doresc sa lucreze dar au fost descurajati de de greutatile intampinate in gasirea unui loc de munca. Pe noi ne intereseaza insa in mod special acea parte a fortei de munca reprezentata de someri. In fiecare moment exista un numar dat de someri, acest numar scazand si crescand necontenit.

Exista patru modalitati prin care o persoana poate deveni somera:

1. Este nou intrata pe piata muncii - pentru prima oara in cautarea unei slujbe - sau revine pe aceasta piata - reintra din nou in forta de munca dupa ce renuntase la cautarea unui loc de muncatimp de 4 saptamani;

2. Persoana a fost eliberata temporar din functia detinuta.Este vorba de o suspendare de peste o saptamana, fara plata, initiata de angajator, fara a cauza prejudicii angajatului;

3. Este vorba de o persoana care paraseste un anumit post in vederea gasirii unui alt loc de munca, inregistrandu-se ca somera in perioada intermediara;

4. Muncitorul isi pierde definitiv slujbe fie pentru ca a fost concediat fie pentru ca firma pentru care a lucrat a dat faliment. Aceasta situatie e cunoscuta sub numele de 'demisii voluntare' sau mai simplu, pierderea serviciului.