Indicatori pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a regiunii Nord-Est

Regiunea Nord-Est este cea mai intinsa regiune a Romaniei, avand o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a tarii). Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova. In componenta sa sunt 6 judete: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui, unitati administrativ-teritoriale si unitati teritorial-statistice de nivel NUTS 3. Cu o populatie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populatia Romaniei) si o densitate a populatiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea in ceea ce priveste densitatea dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov). Populatia regiunii este localizata cu precadere in mediul rural (56,6%).

Regiunea se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa intre toate formele de relief, 30% munti, 30% relieful subcarpatic, 40% podisului. Relieful bogat ofera zone de deal si campie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului.

Forta de munca si migratia

Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara, de 33,8%. O pondere foarte mare o detine populatia ocupata in agricultura (42,7%), mai ales judetele Botosani (52,9%) si Vaslui (51,2%). Ponderea populatiei ocupate in industrie si servicii se afla sub media pe tara (23,5 %), respectiv 19,4, judetele Botosani (15,1%) si Suceava (16,8%) avand cel mai mic grad de ocupare in industrie, iar judetul Vaslui (30,0%) in domeniul serviciilor.

In ultimii ani, a avut loc o scadere a ponderii populatiei ocupate (de la 64.2% in 2000 la 33,8% in 2005). O diminuare accelerata a populatiei ocupate a avut loc in judetul Botosani, unde, un procent mare al populatiei lucreaza in agricultura. (52,9%).

Economia regionala

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a Romaniei (in 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media nationala). In interiorul regiunii, cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui.

Indicele atractvitatii este cel mai scazut in aceasta regiune - 19,7 (cel mai mare grad de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8).

In regiune functioneaza 2 parcuri industriale (Bacau si Iasi), 1 in proprietate privata si 1 realizat in parteneriat public-privat. Acestea acopera o suprafata de 22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industrial Bacau, bazat pe tehnologia informatiei si comunicatii, va asimila forta de munca disponibilizata si va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de varf la nivel regional. Astfel, se preconizeaza crearea a cca. 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare si cca. 200 pe durata fazei operationale. Parcul industrial Iasi este destinat industriilor de inalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si biotehnologiei. Se are in vedere stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate in aceste domenii, prin asigurarea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu.

In Regiunea Nord Est, activeaza un Centru Euroinfo (inca din anul 1999), un IRE (Innovation Relay Centre) in Iasi si 33 de centre de consultanta. De asemenea, cele trei incubatoare de afaceri existente asigura incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri de munca.

Infrastructura

Transport

Infrastructura de drumuri, retele de apa si canalizare ridica probleme in majoritatea judetelor, dar cele mai afectate sunt judetele Botosani, Iasi, Vaslui. De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramanere in urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara, un nivel redus de calificare a populatiei, precum si cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apa, vechile defrisari, alunecarile de teren considerabile, stratul freatic adanc.

Utilitati publice

Atat reteaua de alimentare cu apa potabila, cat si cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate, ponderea localitatilor cu retea de apa potabila fiind de 54,8%, comparativ cu media pe tara (61,0%), iar judetele Iasi si Vaslui avand o pondere a localitatilor cu retea de canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%.

De asemenea, capacitatea statiilor de epurare a apelor reziduale cat si capacitatea de depozitare a deseurilor sunt insuficiente, fata de cerintele actuale.