Franța

Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si Consiliului de Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 de partide politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia Franceza (1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea Radicalilor de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat (1960), Partidul Comunist Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

GEOGRAFIA

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).

Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000 mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice.

Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhone). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d'Annecy.

Peste 1/4 din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este maquisul mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.

Desi marea parte a teritoriului francez (Franta metropolitana; in franceza: la Metropole, sau France metropolitaine) se afla in vestul Europei, Franta este constituita si din teritorii aflate in America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul si sudul Oceanului Indian, nordul si sudul Oceanului Pacific, si Antarctica, aici insa suveranitatea este exercitata in cadrul Tratatului Antarcticii.

Franta metropolitana se intinde de la Marea Mediterana la Canalul Manecii si Marea Nordului si de la Muntii Alpi si Raul Rin pana la Oceanul Atlantic. Datorita formei geometrice a teritoriului Frantei continentale, tara este denumita colocvial ca Hexagonul (franceza: L'Hexagone). Se invecineaza cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elvetia (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) si Spania (650 de km). Franta are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km)[5] si o frontiera nematerializata cu Antilele Olandeze (10,2 km) in Insula Sfantul Martin.

Franta, inclusiv toate teritoriile de peste mari

Franta poseda o larga varietate de relief, de la campiile din nordul si vestul tarii pana la lanturile muntoase din sud (Muntii Pirinei) si sud-est (Muntii Alpi), acestia din urma avand cel mai inalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai exista regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Muntii Vosgi, precum si largi bazine ale unor rauri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne si Sena.

Suprafata totala a Frantei metropolitane este de 551.659 de km?, Franta fiind clasata astfel ca al 47-lea stat dupa suprafata. Suprafata totala, ce cuprinde toate regiunile, colectivitatile si teritoriile de peste mari, este de 674.843 de km?, ceea ce reprezinta 0,45% din suprafata totala a uscatului de pe Pamant.