Creditul bancar

Notiuni introductive

Creditul este operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.

Aceasta operatiune priveste doua parti:

· O parte care acorda creditul, care poarta numele de creditor

· O parte care primeste creditul, ce poarta numele de debitor.

Operatiunile de credit pot interveni intr-o gama ampla si anume de la relatii intre indivizi sub forma unor acorduri personale simple pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe piete monetare sau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul unor contracte complexe. O parte importanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.

Trasaturile caracteristice

In amplitudinea sa, esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice.

I. Subiectele raportului de credit

Creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale, astfel ca ierarhizarea acestor laturi, in amanunt, este dificila.

Raportul de credit implica primordial redistribuirea unor capitaluri aflate in stare de disponibilitate, ceea ce presupune preexistenta unor procese de economisire sau acumulari monetare.

Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prin nivelul inalt al productivitatii muncii, si prin amplitudinea spiritului de prevedere si economisire, caracteristici ale evolutiei contemporane in toate tarile dezvoltate, a facut din populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de credit, in primul rand, in postura de debitor.

II. Promisiunea de rambursare

Promisiunea de rambursare reprezinta un element esential al raportului de credit, care presupune riscuri si necesita in consecinta, adesea, angajarea unei garantii.

In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

A. Riscul de nerambursare

B. Riscul de imobilizare

A. Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau deficientelor imprumutatului.

Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic imprumutatul, prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte:

1. umane (competenta, moralitate)

2. economice (situatia internationala, nationala, cadrul profesional)

3. financiare ( situatia financiara, indatorarea existenta, capacitatea de rambursare)

4. juridice ( forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi)

Pentru diviziunea riscului se poate actiona prin colaborari cu alte institutii de credit.

B. Riscul de imobilizare survine la banca sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii, care afecteaza major pe deponent, pot fi prevenite prin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci; angajarea de credite pe baza hartiilor de valoare, mobilizarea efectelor (la piata monetara), prin rescont si alte operatiuni.

Creditele care se acorda de regula prin banci, angajeaza fonduri ce nu apartin bancii. De aici necesitatea in scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce ii sunt incredintate, ca bancherul sa isi intareasca pozitia sa de creditor prin garantii personale sau reale.

Garantia personala reprezinta angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care platitorul este in incapacitate de plata.

In cazul garantiei simple garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si in cazul in care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa.

In cazul garantiei solidare, garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati concomitent sau chiar inaintea debitorului, daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate.

Garantiile reale cuprind retinerea, gajul, ipoteca si privilegiul.

Dreptul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retine un drept corporal, proprietate a debitorului, atat timp cat el nu a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie indeplinite anumite conditii:

- bunul corporal detinut de creditor sa aiba legatura cu creanta

- creanta trebuie sa fie certa si exigibila

Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului, gajul.

Creditorul titular al gajului are in virtutea gajarii anumite drepturi:

- de preferinta, cu conditia ca acesta sa fi platit in cazul vanzarii bunului ce reprezinta garantia

- de retinere, in cazul pastrarii obiectului gajului

- de vanzare, prin vanzarea in justitie a bunului gajat

Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil fara deposedare si cu publicitate si de asemenea ii confera acestuia dreptul de preferinta si dreptul de urmarire.

Ipoteca poate fi: legala conventionala si judiciara.

Ipoteca este conventionala atunci cand ia nastere din conventia partilor, cu formele prevazute de lege

Ipoteca este legala atunci cand ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii si judiciara atunci cand este acordata in urma hotararilor organelor judecatoresti in baza legii.

Privilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori de a avea prioritate in a fi platiti atunci cand dispun de o garantie asupra unei parti sau asupra totalitatii patrimoniului debitorului.

III. Termenul de rambursare

Termenul de rambursare este o trasatura specifica a creditului si are o mare varietate:

- termene foarte scurte de maxim 24 de ore, practicat intre banci pe pietele monetare

- termene de 30,50,100 de ani, ce reprezinta solutii recente pentru imprumuturi privind constructia de locuinte.

Pentru creditele pe termen scurt este caracteristica rambursarea integrala la scadenta, iar creditele pe termen mediu si lung implica adesea rambursarea esalonata, ceea ce inseamna ca pe parcurs, la termenele stabilite (lunare, trimestriale etc) odata cu platile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza o parte din imprumut.

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/NOTIUNI-TEORETICE-PRIVIND-CRED48.php

https://www.scribd.com/doc/23442376/Creditul-bancar

Basno C., Dardac N., Floricel C., „Monedă, credit, bănci”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003