Necesitatea și importanța reciclării deșeurilor

ARGUMENT

Evoluţia generală a societăţii umane s-a realizat pe baza exploatării resurselor naturale, iar exploatarea acestor resurse s-a putut face datorită creării de unelte tot mai evoluate, de maşini tot mai puternice, de instalaţii tot mai complexe şi de tehnologii tot mai evaluate. Raportul om-natură a evoluat în sensul diminuării relaţiei de dominare a omului de către natură, omul reuşind să-şi realizeze un mediu ambiental şi socio-economic propriu, seminatural. Până în etapa industrializării (secolul al XVIII-lea) evoluţia a fost relativ lentă, activitatea umană răsfrangându-se de o manieră nepericuloasă asupra mediului.

Dezvoltarea societăţii umane s-a accelerat în etapa industrializării, motorul dezvoltării constituindu-l dualismul dintre exploatarea tot mai intensă a resurselor naturale care aduceau un surplus de valoare reinvestită în dezvoltarea capacitatilor, în crearea de noi maşini mai evoluate şi mai puternice care, la rândul lor, dădeau posibilitatea intensificării în continuare a exploatării resurselor naturale. Pe baza exploatării resurselor naturale, omul a devenit tot mai independent faţă de natură, el şi-a creat sisteme ecologice noi, sisteme socio-umane industriale, cu ajutorul cărora omul a început să domine natura. Această inversare a raportului om-natură, în care omul domină natura, s-a concretizat însă printr-o agresiune continuă şi tot mai accelerată asupra ecosistemelor naturale. Cantităţile crescute de deşeuri au început să ridice probleme tot mai mari, mai evidente şi mai comlexe pentru comunităţile umane şi pentru ecosistemele naturale.

În etapa revoluţiei tehnico-ştiinţifice din secolul al XX-lea ritmul de dezvoltare şi de exploatare a resurselor naturale s-a accelerat şi mai mult, puterea omului de a transforma natura în sens distructiv (dar şi in sens constructiv) fiind tot mai evidentă. Aceasta a condus la conştientizarea pericolului pe care dezvoltarea, fără a ţine cont de degradarea mediului îl poate avea pentru om, pentru dezvoltarea omenirii. Prin urmare, raportul om-natură a devenit acum un raport dezvoltare-mediu.

După Conferinţa de la Stockholm (1972) şi mai ales după Conferinţa de la Rio (1992) asupra mediului, s-a făcut legătura între dezvoltare şi resursele naturale limitate ale planetei şi s-au stabilit reguli de conduită internaţionale pentru a se evita sau a se diminua poluarea mediului, astfel s-a abandonat conceptul potrivit căruia dezvoltarea era inevitabil legată de degradarea mediului şi s-a instituit conceptul dezvoltare durabilă, care ţine cont de resursele limitate neregenerabile şi de necesitatea dezvoltării în limita acestor resurse.

Deşeurile reprezintă una dintre problemele cele mai presante în activitatea de protecţie a mediului, respectiv în asigurarea unei dezvoltări sustenabile.

Am ales această temă pentru obținerea certificatului de calificare profesională, și anume, “Necesitatea și importanța reciclării deșeurilor”, deoarece producerea de deșeuri este rezultatul activității economice. Cantitatea și calitatea deșeurilor municipale depind de standardul de viață și de modul de consum al populației, iar deșeurile industriale- atât cele periculoase, cât și cele nepericuloase- depind de tipul de tehnologie folosită în prelucrarea materiilor prime din procesele de fabricație.

Dezvoltarea durabilă este o strategie prin care comunitățile caută căi de dezvoltare economică, beneficiind de asemenea de mediul înconjurător local sau care să aducă beneficii calității vieții.

CAPITOLUL I – DEȘEURILE

I.1 Deșeurile- definiție, clasificare

I.1.1Definirea deșeurilor

Deşeurile sunt materiale considerate fără valoare sau fără utilitate. Acestea ar trebui eliminate deoarece pun în pericol sănătatea umană. Contactul omului cu deşeurile poate surveni fie în mod direct, prin acumularea haldelor de gunoi în apropierea zonelor de locuit, fie indirect, prin scurgerile în sol, apă subterană sau apă de suprafaţă şi emisie în atmosferă.

În dicționarul Enciclopedic “deșeul”‚ este definit astfel:

- Parte dintr-o materie prima sau dintr-un material ce ramane in urma unui proces tehnologic de realizare a unui anumit produs sau semifabricat, neputand fi utilizat in cadrul aceluiasi proces tehnologic (deseuri industriale) sau care rezulta din activitati umane, casnice, menajere (deseuri menajere).”

- Reziduu : Materie ramasa de la o operatie de prelucrare chimica a unui material sau care se depune pe peretii sau pe fundul recipientilor unde se pastreaza substante lichide sau unde se produce o ardere.

- Rebut: Produs care nu corespunde conditiilor calitative cerute si care nu mai poate fi utilizat direct in scopul pentru care a fost produs

- Gunoaie: Resturi murdare sau netrebuincioase care se arunca.

- Denumirea de deseuri este mai cuprinzatoare, gasindu-se in toate starile fizice (solida, lichida sau gazoasa) si chimice (organice si, de anorganice)

- “ Orice reziduu rezultat dintr-un proces de productie, de transformare sau utilizare, orice substanta, material, produs sau bun mobil abandonat sau pe care posesorul il destineaza abandonarii.

1.Berca Mihai – Ecologie generală şi aplicată. Editura Ceres Bucureşti, 2000.

2.Duţu Mircea – Dreptul mediului, vol. II. Editura Economică, 1998.

3.Negulescu M. şi colab. - Protecţia mediului înconjurător. Editura Tehnnica, Bucureşti, 1995.

***http://www.gestiuneadeseurilor.ro/Data/pdf/cap_03.pdf

***http://www.apmbc.ro/apmbc-18-12.htm

***http://www.management.ase.ro/reveconomia/2004-1/18.pdf

***http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_14072/Dosar-Romania-trebuie-sa-recicleze-55-din-deseuri-pana-in-2013.html

***http://www.ecomagazin.ro/deseurile-si-romania/

***http://www.deseuri-online.ro/new/download/Reciclare.pdf

*** http://www.raportaremediu.ro/legislatie/

*** http://ec.europa.eu/environment/