Violența interpersonală

Obiectul de studiu al psihologiei judiciare

Daca e sa analizam obiectul de studiu al psihologiei judiciare, am putea sa-l definim, intr-o maniera pretentioasa, ca fiind studiul particularitatilor vietii intrapsihice si al comportamentului persoanelor implicate in prevenirea, geneza, producerea si solutionarea conflictului individului cu norma juridica (in special cu normele penale si civile).

Ar trebui sa explicam putin definitia propusa mai sus. Intelegem prin viata intrapsihica totalitatea proceselor psihice - cognitive, afective si motivationale - inaccesibile observatiei directe. Pentru psihologi studiul proceselor psihice se realizeaza indirect, ca rezultat al observarii comportamentului care poate fi urmarit nemijlocit.

Sa examinam acum ultima parte a definitiei propuse. Conflictul individului cu norma juridica se produce atunci cand o persoana ,,incalca legea": face ceva ce este interzis de continutul normelor juridice sau nu face ceea ce reglementarile juridice ii cer expres sa faca. Desi exista o varietate foarte mare de norme juridice investigate sistematic de diferite ramuri de drept cele mai numeroase, importante si omniprezente norme juridice sunt normele civile si normele penale. Aceste norme reglementeaza cele mai importante aspecte ale vietii umane si, cu anumite exceptii, presupun o raspundere juridica personala (individuala) pentru nerespectarea lor. Tinand cont de aceste caracteristici, psihologia judiciara se ocupa cu precadere de aspectele psihologice legate de incalcarea normelor penale, si, intr-o mai mica masura, de aspectele psihologice legate de incalcarea normelor civile.

Nr. Definitii posibile pentru ceea ce este psihologia judiciara

1. ,,Psihologia judiciara este o ramura a psihologiei care cerceteaza implicatiile psihologice ale activitatii judiciare" (Pruna, 1992, p. 3).

2. ,,Psihologia judiciara este o disciplina auxiliara care studiaza implicatiile psihologice in procesul infaptuirii justitiei" (Ceterchi & Craiovan, 82).

3. ,,Psihologia judiciara, ca stiinta si practica, se adreseaza tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea justitiei si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii" (Mitrofan, Zdrenghea si Butoi, 1992, p. 5).

4. ,,Psihologia judiciara se defineste ca acea disciplina distincta formativ-aplicativa si de cultura profesionala a magistratului in statul de drept, avand ca obiect studierea nuantata a persoanei umane implicata in drama judiciara, in vederea obtinerii cunostintelor si a evidentei legitatilor psihologice apte sa fundamenteze obiectivarea si interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate judiciara sau criminogena" (Mitrofan, Zdrenghea si Butoi, 1992, p. 5).

5. ,,Psihologia judiciara poate fi definita ca disciplina formativ-aplicativa si de cultura profesionala a magistratului in statul de drept, al carui obiect il constituie studiul si intelegerea aprofundata si nuantata a personalitatii individului uman implicat in procesul judiciar" (Mitrofan, Zdrenghea si Butoi, 1992, p. 9).

6. ,,Psihologia judiciara este o ramura a psihologiei aplicate care se ocupa de colectarea, examinarea si prezentarea probelor pentru nevoile procesului judiciar" (Haward, 1981, p. 21).

Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip organizat

- capacitate de adaptare si improvitatie excelente(de regula avand un QI peste medie);

- poseda joc actoricesc(in copilarie a fost copil problema, obraznic, agresiv, cu preocupari sexuale precoce etc.);

- cauta compania altora, in grup este in largul sau;

- manifesta atitudini provocatoare, sfidatoare, de regula are servicii care cer calificare, dar pe care le paraseste repede datorita atitudinii sale conflictuale si revendicative;

- nu interiorizeaza complexe de inferioritate(subapreciaza sau sfideaza politia si expertii psihologi, crezandu-se superior, inteligent si abil);

- dezvolta simptomatologie de tip paranoic: seducator, persuasiv, creeaza legende credibile;

- de regula are relatii multiple dar putin durabile, cultivate in zona hedonist perversa, chiar masochist pe suport sexual erotic;

- in relatiile interpersonale este dispretuitor(toti sunt niste incapabili si se coalizeaza impotriva sa, el este singurul competent si are solutii la toate - laudaros si mitoman, dispune de posibilitatea de miscare avand o masina bine ingrijita);

- se adapteaza usor circumstantelor situationale;

- isi exteriorizeaza usor trairile si sentimentele;

- se profileaza ca personalitate de tip "pinotelian", insensibila, egocentrica, imorala si agresiv-excitabila(fara simtul onoarei, rusinii si sentimentului de mila, remuscare).

- capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme(trusa premeditarii mai totdeauna prezenta - plasturi, sfori, legaturi, catuse, cagula, basma de acoperit fata, arma, cutit, etc.);

- campul faptei exprima o logica, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gandit, premeditate, menit a asigura succes, satisfactie;

- in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaza in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula, orice initiativa a denuntarii;

1. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi - "Tratat universitar de psihologie judiciara-teorie si practica" - Ed. Phobos, Buc. 2004;

2. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi-" Psihologie judiciara - curs universitar "-editia a II-a, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004