Stație de epurare municipală

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

1. Tema de proiectare
2. Memoriu tehnic:
- obiectivele proiectului;
- varianta tehnologica aleasa;
- etapele procedeului tehnologic de epurare si descrierea succinta a acestora;
- tipuri de utilaje alese.
3. Considerente privind epurarea apelor municipale
a) poluanti caracteristici, impact asupra mediului, necesitatea epurarii apelor uzate;
b) conditii de calitate pentru factorul de mediu, normative;
c) caracteristici ale apelor uzate municipale.
4. Tehnologii adoptate pentru epurarea apelor uzate municipale:
1. variante tehnologice pentru epurare a apelor uzate municipale;
2. factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare;
3. determinarea gradului de epurare necesar;
4. alegerea variantei optime (cu justificarea acesteia din punct de vedere tehnic, ecologic, economic) si descrierea detaliata a procedeului tehnologic adoptat;
5. calculul concentratiilor intermediare, realizate pentru etapele de epurare mecanica si biologica (solide in suspensie, consum biochimic de oxigen, CCO-Cr) si identificarea gradului de epurare necesar;
6. elaborarea schemei bloc tehnologice;
7. materii prime si auxiliare;
8. utilitati si energie;
9. subproduse;

5. Proiectarea tehnologica a utilajelor
1. debite de calcul si de verificare utilizate in statii de epurare municipale;
2. calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (gratar, deznisipator, bazin de egalizare, decantor primar);
3. calculul utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare (bazin de namol activ, decantor secundar);
4. tratarea namolurilor - aspecte generale - privind colectarea si tratarea namolurilor
5. fise tehnice pentru doua utilaje din procesul de epurare;
6. Constructii si instalatii prevazute in cadrul statiei de epurare
7. Desen - schema tehnologica de epurare a apelor uzate municipale
8. Bibliografie.

Extras din proiect:

Notiunea de poluant implica un factor fizic sau o substanta chimica sau biologica generata direct de o activitate umana care provoaca cu o anumita intensitate sau cu o concentratie anormala alterarea calitatii apei raportata la fondul geochimic natural sau initial.

Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera, cand are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc.

Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. Poluarea controlata (organizata) se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate prin reteaua de canalizare si evacuate in anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung in emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.

Poluarea normala provine din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate prin reteaua de canalizare la statia de epurare sau direct in receptor. Poluarea accidentala apare, de exemplu, ca urmare a dereglarii unor procese industriale, cand cantitati mari (anormale) de substante nocive ajung in reteaua de canalizare sau, ca urmare a defectarii unor obiective din statia de preepurare sau epurare.

Se mai poate vorbi si despre poluare primara si secundara. Poluarea primara apare, de exemplu, in urma depunerii substantelor in suspensie din apele uzate, evacuate intr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundara apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate in urma fermentarii materiilor organice depuse din substantele in suspensie antreneaza restul de suspensii si le aduce la suprafata apei, de unde sunt apoi transportate in aval de curentul de apa.

Apele uzate cu cea mai mare incarcatura de poluanti sunt apele uzate menajere si cele industriale. O parte din poluanti le sunt comuni. Principalele tipuri de poluanti care confera apelor calitatea de ape uzate datorita modificarii caracteristicilor fizice, chimice, bacteriologice sau radioactive sunt compusi organici biodegradabili care provin din apele uzate menajere, industriale etc.

Apele uzate cu cea mai mare incarcatura de poluanti sunt apele uzate menajere si cele industriale. O parte din poluanti le sunt comuni.

Principalele tipuri de poluanti de ape uzate datorita modificarii caracteristicilor fizice, chimice, bacteriologice sau radioactive sunt:

Compusi organici biodegradabili care provin din apele uzate menajere, industriale etc. Cele mai incarcate sunt cele din industriile alimentare, cea organica de sinteza si de hartie, din complexe de crestere a animalelor (abatoare, zootehnie).

Impactul acestor compusi consta in reducerea concentratiei de oxigen dizolvat cu repercusiuni asupra florei, faunei. Au loc procese anaerobe; exista riscul reducerii capacitatii de autoepurare. Prezenta acestor compusi este indicata de CBO5 (indicator specific).

Compusi organici nebiodegradabili (refractari sau poluanti prioritari) rezultati din surse precum ape uzate din industria organica de sinteza, cea a celulozei si hartiei, petrochimica si metalurgica. Sunt compusi organici cu toxicitate acuta sau cronica si/sau cu caracter mutagen sau cancerigen.

Impactul este deosebit asupra cursurilor de apa, asupra oamenilor si asupra organismelor acvatice. Incetinesc sau stopeaza procesele de autoepurare sau epurare biologica si pot da produsi secundari de dezinfectie.

Compusii organici toxici provin din industria organica de sinteza, industria textila, industria celulozei si hartie, rafinarii de petrol, industria metalurgica, industria miniera si industria lemnului.

Clorurile si sulfurile din apele uzate pot influenta procesele biologice de epurare daca cantitatile lor depasesc anumite limite. Clorurile sub forma de ioni de clor din apa uzata menajera provin in special, din urina de origine animala sau umana, ca urmare a consumului in alimentatie a clorurii de sodiu. Sulfurile din apele uzate menajere pot fi determinate si puse in evidenta sub forma de sulfuri totale, sulfuri de carbon si hidrogen sulfurat (care ne dau indicatii asupra lipsei oxigenului din apa si aparitia proceselor anaerobe).

Metalele grele existente, in special, in apele uzate industriale sunt toxice pentru microorganismele care participa la epurarea biologica a apelor si la fermentarea anaeroba a namolurilor. Limitele admisibile pentru Cu, Zn, Cd, Pb, Hg, Co sunt evidentiate in stasuri. Determinarea lor in laborator prin analize standard necesita durate mari de timp si un echipament complex derivat din necesitatea utilizarii unei game largi de reactivi.

Substante radioactive folosite din ce in ce mai mult in medicina, tehnica etc., precum si la centralele atomice creeaza noi probleme celor care se ocupa cu protectia calitatii apelor. Aceste substante care emit radiatii influenteaza procesele de epurare si pot fi periculoase pentru personalul de exploatare.

Substantele organice din apele uzate menajere provin din dejectiile umane si animale, din resturile de alimente, legume si fructe, precum si din alte materii organice evacuate in reteaua de canalizare. Prezenta substantelor organice in apa poate reduce oxigenul din apa pana la 0, iar in apa lipsita de oxigen, substantele organice se descompun prin procese anaerobe care au loc concomitent cu producerea hidrogenului sulfurat si a altor gaze rau mirositoare si toxice (indol, scatol, etc.).

Nutrienti includ N2, P, compusi anorganici si organici cu azot si fosfor, si sulfati. Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere si efluentii din industria ingrasamintelor chimice. Azotul si fosforul stimuleaza cresterea necontrolata a algelor si microorganismelor producand fenomenul de eutrofizare.

Substante toxice (poluanti prioritari) includ detergenti, cianuri, compusi organici clorurati, lignina, compusi proveniti din industria chimica, industria celulozei si hartiei, industria petrochimica.

Poluantii prioritari sunt compusi organici sau anorganici selectati pe baza toxicitatii foarte mari, a efectelor cancerigene sau mutagene. Acesti poluanti sunt denumiti si compusi toxici refractari si se gasesc in majoritatea cazurilor in apele uzate industriale, fiind insa depistati uneori in cantitati foarte mici in apele de alimentare datorita unor infiltratii sau datorita epurarii necorespunzatoare a apelor din amonte.

Bibliografie:

1) Municipal waste water treatment, Mircea Negulescu, 1978

2) Canalizari (vol II), Epurarea apelor uzate, Dima Mihai, 1998

3) www.afm.ro

4) Mihai Dima: ,,Proiectarea statiilor de epurare - indrumar de proiectare ", Litografia U.T.I., Iasi, 1981;

5) Cursul de Tehnologii si Biotehnologii de epurare.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Statie de epurare municipala.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
92 pagini
Imagini extrase:
92 imagini
Nr cuvinte:
18 121 cuvinte
Nr caractere:
102 797 caractere
Marime:
2.85MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Chimie Generală
Tag-uri:
acologie, epurare, mediu
Predat:
la facultate
Materie:
Chimie Generală
Sus!