Leptospiroză

1. Introducere:

Istoricul bolii la nivel national si mondial:

Leptospiroza , desi cunoscuta de foarte mult timp a fost descrisa ca entitate morbida, initial la om, la sfarsitul secolului trecut in Germania de catre Weil( 1886) si concomitent in Rusia de catre Vasiliev ( 1885-1886), ceea ce a facut ca afectiunea sa poarte numele de " Boala Weil-Vasiliev."

Natura spirochetica a agentului cauzal este descoperita abia peste 30 ani in Japonia de catre Inada (1915) care denumeste germenul " Spirochaeta icterohaemorrhaiae morfologial " si in Germania pe de o parte Uhlenhuth si Frome, iar pe cealalta parte Huebener si Reiter, microorganismul izolat fiind numit diferit de fiecare din aceste doua colective: Spirochaeta icterogenes si Spirochaeta nodosa.

In 1917, Naguchi, studiind amanuntit acesti germeni, ii grupeaza intr-un nou gen, in cadrul ordinului " Spirochaetales" , pe care il denumeste " Leptospira".

Importanta bolii

Leptospiroza este o boala larg raspandita in toate zonele globului , infecto-contagioasa ce afecteaza atat mamiferele domestice si salbatice cat si omul , manifestata prin simptome diferite in functie de serotipul infectant, varsta si starea fiziologica a indivizilor afectati.

Rata de leptospiroza este mai crescuta in locatiile tropicale si sub-tropicale, in special in zonele rurale. Cu toate acestea, infectia este din ce in ce mai raspandita in zonele urbane, care au salubritate saraca.

Se estimeaza ca la nivel global 10 milioane de oameni vor fi infectati cu leptospiroza in fiecare an. Este greu de estimat cat de multi oameni mor din cauza leptospirozei, deoarece multe cazuri apar in unele parti ale lumii in curs de dezvoltare in care cauzele de deces nu sunt raportate.

Importanta relativa a acestor infectii accidentale este determinata de oportunitatile furnizate de factorii sociali, de control si de mediu, predominanti pentru contactul si transmiterea leptospirelor de la alte specii la gazda tinta. Omul este intotdeauna o gazda accidentala.