Crocodilii și importanța lor în ecosistem

Crocodilul

Crocodilii (subfamilia Crocodylinae), sunt o subfamilie de reptile mari acvatice, care trăiesc la tropice în Africa, Asia, America de Nord, America de Sud și Australia. Corpul crocodilului este acoperit cu plăci osoase, iar sistemul de circulație a păstrat unele caractere comune cu păsările. Unele specii de crocodili mai pot fi întâlnite în apa sărată a mărilor din jurul unor insule. Crocodilii sunt buni înotători, iar când vânează stau ascunși sub apă până la nivelul ochilor și nărilor. Atunci când prada se apropie destul de mult, crocodilul o atacă fulgerător, țintuind-o sub apă până când aceasta se îneacă, apoi devorând-o.

Caracteristici

Forma corpului crocodililor din prezent este adaptată la mediul de viață în care trăiesc: astfel corpul este turtit dorsoventral și se termină cu o coadă lățită și musculoasă care ajută la înot sau pe post de cârmă. Gura este largă, prevăzută cu o dentiție puternică de formă conică. Crocodilii au o lungime a corpului, în funcție de specie, între 1,20 și 7 m lungime. Au fost găsite, prin săpături, fosile de crocodili care aveau lungimea de 12 m. Aceste animale cresc toată viață, însă cu înaintarea în vârstă procesul de creștere devine mai lent, astfel încât crocodilii bătrâni cresc cu numai câțiva centimetri pe an.

Craniul crocodililor este alungit, ochii în timpul evoluției au ajuns să fie dispuși dorsal, iar la vârful botului se află orificiile ovale largi ale nărilor, care sunt legate de faringe astfel încât animalul să poată respira fără probleme chiar și cu gura plină. Botul crocodililor are lungimi diferite în funcție de modul de hrănire; astfel gavialul care se hrănește numai cu pește are un bot alungit și subțire.

Nările și orificiile urechilor se închid în apă. Văzul îi ajută pe crocodili la depistarea hranei. Gura este largă, iar pe maxilare se află dinți conici, inegali, fixați în scobituri ale maxilarelor numite alveole. Corpul este turtit dorso-ventral, acoperit cu plăci cărnoase, dublate de plăci osoase, nesudate între ele în regiunea dorsală. Coada este și ea comprimată lateral. Are 5 degete libere la membrele anterioare și 4 degete unite prin membrană la membrele posterioare. Ele servesc la deplasarea în apă și pe uscat. Iese pe uscat pentru a se odihni.

Mărimea crocodililor variază considerabil de la specie la specie. Crocodilii prezintă un dimorfism sexual pronunțat, masculii crescând mult mai mari și mai rapid decât femelele. În pofida dimensiunilor mari, crocodilii se nasc foarte mici, având circa 20 cm în lungime.

Femelele depun ouă, protejate de o membrană, în nisip sau în gropi săpate în pământul afânat, păzindu-le până la eclozare. Când puii ies din ouă, femela vine și îi cară în gură până la apă, unde sunt mai în siguranță. Ea rămâne cu ei până când își pot purta siguri de grijă, dând dovadă de un instinct matern puternic.

Diferenta dintre speciile de crocodilieni

Deși par asemănători, crocodilii, aligatorii și gavialii aparțin unor familii biologice separate. Gavialul, cu botul său îngust, este mai ușor de distins, în timp ce diferențele morfologice sunt mai greu de observat în cazul crocodililor și al aligatorilor. Cele mai evidente diferențe externe sunt vizibile la cap, crocodilii având capete mai înguste și mai lungi, în formă de V, decât un bot în formă de U, comparativ cu aligatorii și caimanii. O altă trăsătură evidentă este că fălcile superioare și inferioare ale crocodililor au aceeași lățime, iar dinții din maxilarul inferior cad de-a lungul marginii sau în afara maxilarului superior atunci când gura este închisă; prin urmare, toți dinții sunt vizibili, spre deosebire de un aligator, care posedă în maxilarul superior adancituri în care se încadrează dinții inferiori. De asemenea, atunci când gura crocodilului este închisă, al patrulea mare dinte din maxilarul inferior se potrivește într-o constricție în maxilarul superior. Pentru specimene greu de distins, dintele reliefat este cea mai fiabilă caracteristică pentru a defini familia speciilor. Crocodilii au mai multe chingi pe degetele picioarelor din spate și pot tolera mai bine apa sărată datorită glandelor de sare specializate pentru filtrarea sarurilor, care sunt prezente, dar nu functioneaza la aligatori. O altă trăsătură care separă crocodili de ceilalți crocodilieni este nivelul lor mult mai mare de agresivitate.

Rolul crocodililor in ecosistem

Crocodilii au sânge rece și au o temperatură a corpului similară cu cea a aerului, pământului sau apei din jur. Din moment ce le lipsește un termostat reptilian, ei caută un habitat cu apă caldă și cu o temperatură a aerului ridicata pe tot parcursul anului. Deși crocodilii sunt foarte periculosi, joacă un rol important în mediile umede de viata. Ei ajută la menținerea echilibrului vieții în ecosistemele de apă dulce și in estuare. Ei sunt prădători cheie în varful lanțului trofic și mănâncă o gamă largă de animale. Ei sunt, de asemenea, pradă, atunci când sunt mai mici, pentru alte animale, cum ar fi porcii sălbatici, iguane, broaște țestoase, unele specii de pesti rapitori, vulturul mării și chiar și alți crocodili. Fiind prădător și pradă, crocodilul joacă un rol important în menținerea unui ecosistem umed și atunci când un habitat umed este sănătos, pescuitul este considerat și el sănătos.