J. P. Junod
Cine dintre noi vrea sa fie batran? Cand suntem copii si adolescenti, deseori ne dorim sa fim ,,mari", sa fim mai in varsta, dar dupa ce ajungem la 30 de ani, ne regasim dorindu-ne sa putem intoarce timpul sau sa putem macar incetini procesul de imbatranire. Atat la noi, cat si la cei din jurul nostru, observam rapid multiple modificari fizice si mentale, precum si cresterea susceptibilitatii la imbolnaviri ce au loc odata cu inaintarea in varsta. De asemenea vedem ca adeseori persoanele in varsta sunt ignorate si uneori chiar maltratate si cu toate acestea toti oameni, indiferent de rangul social, inteligenta, mod de viata, in mod inevitabil imbatranesc si trec prin ,,insultarile" (experientele) biologice si sociale ale imbatranirii.
In urma cu 400-500 de ani, speranta de viata era de 30-40 de ani. Astazi ea a crescut la 70 de ani in medie, in majoritatea tarilor dezvoltate. In secolul XX., speranta de viata a crescut cu 25 de ani, ceea ce s-a numit ,,cadoul secolului".
Factori complecsi au contribuit la aceasta evolutie spectaculoasa si la imbatranirea demografica: procesele sociale si economice, scaderea nasterilor, dezvoltarea stiintelor medicale, ameliorarea alimentatiei si a asistentei medico-sanitare, toti determinand in final, reducerea morbiditatii si mortalitatii generale. Imbatranirea este un proces care implica acumulare unor modificari care pot fi atribuite unor cauze multiple ca defecte genetice, factori de mediu, boli si factori ereditare. Numeroase conditii patologice se asociaza acestui proces, determinand dezvoltarea cataractei, diabetului si degenerescentei maculare.
In 1988, OMS a inclus problema imbatranirii printre primele 5 probleme de sanatate ale lumii, alaturi de bolile cardiovasculare, cancer, SIDA si alcoolism.
Imbatranirea a fost definita in diferite moduri ca fiind:
1.) o scadere progresiva a eficientei celulare ce are loc dupa maturare
2.) totalitatea schimbarilor ce au loc in organismele vii odata cu trecerea timpului
3.) insumarea totala a modificarilor odata cu trecerea timpului care duc la alterari functionale si moarte
Un principal aspect al imbatranirii este scaderea abilitatii de adaptare la schimbarile mediului - de a mentine homeostazia. Pe masura ce schimbarile creeaza stres in organismele imbatranite, echilibrul homeostatic devine tot mai nesigur; eventual, stresul depaseste capacitatea organismului de a se adapta si astfel intervine moartea.
Exista atat de multe cai prin care organismul uman poate esua in decursul procesului de imbatranire incat este imposibil de a defini imbatranirea intr-un singur mod specific, complet. Putem spune doar ca imbatranirea este o crestere progresiva a susceptibilitatii la un numar extraordinar de evenimente patologice sau vatamatoare. Organismul este astfel ,,coplesit de stricaciuni" incat tinde incet spre a se opri.
Spre deosebire de imbatranire (proces dinamic, indiferent de varsta cronologica), senescenta cuprinde ultima perioada a vietii, in cadrul careia se delimiteaza senilitatea, care este o perioada finala, cu deteriorari biologice severe. Senescenta este un proces fiziologic, asociat de regula cu imbatranirea, dar nu obligatoriu cu imbolnavirile. Astazi se considera ca prag al batranetii varsta de 60-65 de ani.
Se presupune ca mai mult de 20% din populatia tarilor dezvoltate va avea o varsta mai mare de 65 de ani in urmatorii 25 de ani, astfel ca nu este deloc surprinzator interesul acordat cercetarii procesului de imbatranire.
Evolutia demografica actuala a adus in prim plan fenomenul ,,imbatranirii demografice", delimitat, cum se stie, de cresterea numarului persoanelor varstnice in structura generala a populatiei.
Desi persoanele varstnice au constituit totdeauna o parte a populatiei, numai in cursul ultimelor decenii natiunile si comunitatea mondiala si-au indreptat atentia asupra problemelor de ordin social, economic, stiintific, ridicate de fenomenul imbatranirii si al caracterului sau universal. Astfel, ca o recunoastere a implicatiilor acestui fenomen, anul 1982 a fost declarat de Natiunile Unite ,,An international al persoanelor varstnice", in aceleasi an avand loc la Viena ,,Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite consacrata imbatranirii."
Prognozele demografice apreciaza ca si in continuare populatia varstnica va creste mai rapid decat cea nevarstnica; astfel populatia activa (de la 15 ani la 59 de ani) va creste cu 8%, in timp ce populatia de peste 60 de ani va creste cu 89% (54% in tarile dezvoltate, si 123% in cel mai putin dezvoltate sau in curs de dezvoltare). (www.literatureresearch.aging).
La noi, in perioada 1930-1975, ponderea persoanelor de peste 60 ani a crescut cu circa 110% (de la 5,9% la 14,3%), in anul 2000 estimand-se atingerea unui ponderi de 17%.(www.agingresearch_diseases.com).
Cauzele care explica ascensiunea fenomenului de imbatranire privesc scaderea mortalitatii, progresele medicinei, in corelatie cu cresterea nivelului de trai; in tarile dezvoltate progresele medicini, previzibil in deceniile urmatoare, vor mari rata de crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si mortalitatii.
Persoanele varstnice sunt cele care se afla in cea de a treia sau a patra perioada a existentei, perioada in care pierderile si declinul pe plan fiziologic, psihologic, economic si social sunt cele mai grave, aceste pierderi nefiind totdeauna datorate unei evolutii biologice, fiind implicati concomitent factorii sociali, economici si culturali.
Cresterea numerica a varstnicilor a dus la aparitia de mutatii in structura morbiditatii, in sensul predominatei bolilor cronice si, consecutiv, a cresterii necesarului de prestari medicale.
Se apreciaza ca dincolo de 65 de ani (varsta considerata ca inceputul varstei a III.-a) individul are aproape 50% sanse sa nu fie sanatos, sa aiba nevoie de ingrijire medicala sau chiar spitaliceasca.
Studii efectuate cu deosebire in ultimii ani ofera o imagine sugestiva pentru dimensiunea aspectelor medicale ale fenomenului de imbatranire demografica. Astfel, se precizeaza ca 42% din persoanele de peste 65 de ani sunt bolnave, 4% fiind internate permanent. S-a stabilit, pe alta parte, ca 55% din cancer se dezvolta la persoanele varstnice.
Este, de asemenea, cunoscuta ,,polipatologia" caracteristica varstnicului, adica prezenta concomitenta a mai multor
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
