Sistemul Bancar din România

CAP. I. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI BANCAR

DIN ROMANIA

1.1. SISTEMUL BANCAR DIN ROMANIA

Sistemul bancar reprezinta ansamblul de banci diferit organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale in vederea coordonarii operatiunilor de scont si re-scont de credite, de plasamente si de administrare a depozitelor bancare.

Sistemul bancar include banca centrala, toate bancile comerciale, bancile de afaceri, de depozit, de credit, industriale, agricole si alte institutii de credit existente intr-o tara, diferentiate prin atributiile si particularitatile functionarii lor prin prerogativele conferite prin lege.

Sistemul bancar din Romania s-a constituit odata cu infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880). Apoi au aparut banci mari si mijlocii avand capitaluri importante si posibilitatile de obtinere a creditelor, atat de la B.N.R, cat si de la mari banci din strainatate.

In perioada interbelica, sistemul bancar s-a dezvoltat ca urmare a patrunderii capitalului strain. Au aparut astfel Banca Italo - Romana , Anglo - Romana, Franco - Romana , etc.

Dupa al doilea razboi mondial au aparut banci cu capital de stat care mobilizau mijloacele banesti disponibile din economia nationala si le dirijau sub forma de credite in sectoarele economiei la care erau arondate.

Structura sistemului bancar romanesc inainte de 1990 era in mare parte similar cu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totusi in anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv in economie. Sistemul bancar romanesc dinainte de reforma consta din Banca Nationala a Romaniei, care juca rolul atat de Banca Centrala cat si comerciala si din Bancile specializate pentru investitii , comert exterior, agricultura si economii.

Dupa 1990 sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, in sensul ca resimte cel mai puternic socurile induse in economie. Sistemul bancar romanesc, desi afectat de falimentul catorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai buna evolutie, prestatia Bancii Nationale influentand hotarator atat bancile comerciale cat si evolutia economiei in ansamblu Reforma sistemului bancar romanesc a inceput in 1991 prin crearea unui sistem pe doua nivele, in care Banca Nationala isi pierde caracterul de banca comerciala (prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursa din 1990, in pofida unor sincope ale catorva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar romanesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat decat restul economiei in ansamblul prin: prezenta unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt roman-strain , cerinte de capital minim stabilit de BNR, crearea Bursei de Valori, reglementari prudentiale cum ar fi maximul imprumutului pe un singur client, plasamentele in societatii nebancare, cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5 % din capital; asigurarea depozitelor populatiei la banci, cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezerva si a provizioanelor specifice de risc deductibile fiscal, infiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie, reglementari in domeniul valutar.

Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare in sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor. Ca urmare a socului resimtit de industria bancara romaneasca in urma dificultatilor majore intampinate de unele banci cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationala a instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, aparitia Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 - legea bancara si a Legii nr. 101/1998 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998 realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar 1998 - 1999 privatizarea primelor doua banci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitorii straini. Crearea AVAB constituie premisele reducerii substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de credite neperformante. Si dupa crearea sistemului pe doua nivele si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sistemul bancar romanesc a fost dominat pana in 1999 de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol in sectoarele respective Printre carentele sistemului bancar romanesc se numarau :

- restructurarea inadecvata a bancilor comerciale romanesti;

- lipsa unui culturi adecvate in domeniu atat in randul populatiei cat si a personalului bancar;

- creditele neperformante si legislatia in curs de formare;

- conducerea corporatista in formare la nivelul intregii economii.

Chiar daca bilantul bancilor pare sanatos in termenii contabili - aceasta este in parte pentru ca bancile au fost retinute in extinderea creditului, alegand sa se concentreze mai curand pe venitul din comision, decat pe cel din rata dobanzii.