Desigur ca a incerca sa precizezi cu exactitate timpul in care a fost plasmuita o creatie folclorica inseamna a te hazarda, cu toate ca specialistii au demonstrat ca aceasta nu poate fi stabilit dincolo de perioada de aproximativ 200 ani in urma.
Dar functiile pe care le-au avut sau inca le mai au in viata colectivitatii rurale tematica sau structurile (acestor creatii), sunt argumente care vin: in sprijinul afirmatiei ca se pastreaza si astazi creatia populara a carei veche origine inainteaza pe firul istoriei noastre pana in epoca precrestina a dacilor si romanilor.
Mediul rural a fost dintotdeauna leaganul creatiei artistice ori alesii de-a lungul istoriei milenare a poporului nostru au pastrat fidel spiritualitatea romaneasca fiind un factor activ in evolutia acesteia.
In timpul Evului mediu ( sec. XVI ) o data cu aparitia centrelor urbane din folclorul taranesc s-a dezvoltat un folclor orasenesc, mai eterogen, dar de asemeni valoros, reflectand un nou tip de relatie economico-sociala. Cu timpul, cele doua segmente ale folclorului nostru s-au influentat reciproc, in mod benefic, aparand noi stiluri si straturi, care au imbogatit si imbogatesc continuu creatia noastra populara.
Analizand structura melodico-ritmica precum si tematica diferitelor cantece folclorice constatam o coexistenta in contemporaneitate a mai multor straturi de la melodia arhaica spirituala pana la cantecul de stil nou.
Solidaritatea sociala din obstea sateasca isi gaseste expresia in repertoriul familial; in asemenea momente intreaga colectivitate rurala este prezenta, avand de cele mai multe ori un rol precis in desfasurarea ceremonialului.
Vestigii ale unei inalte civilizatii sunt creatiile geniale cum ar fi de pilda cantecul bradului sau zorilor, care inca se mai pastreaza in Oltenia de Nord-Vest, Hunedoara sau Banat, fiind interpretate in grup.
In Transilvania, ca punct culminant al ceremonialului nuptial este interpretat in grup, Cantecul Miresei, capodopera din toate puncetele de vedere, spre deosebire de alte zone ale tarii under interpretarea este solistica sau apartine profesionistilor.
Creatiile ciclului calendaristic apartin obiceiurilor de iarna, primavara, vara, mentinandu-se in timp functiile initiale legate de rodul pamantului, fiind intalnite in toate zonele folclorice ale Romaniei. In judetele din Sud-Estul tarii, flacaii si maturii canta in preajunul Anului nou, melodii de colind in variante pe care le consideram dintre cele mai vechi avand scrieri muzicale cu un numar restrans de sunete, in grupuri antifonice, ritmul fiind giusto-silabic, tematica tratand lupta cu diferite animale, precum leul, dulful de mare, sau vanatoarea ursului, a ciutei sau a soimului.
Adaptandu-se unor noi cerinte si conditii, obiceiurile, care pot fi intalnite in structuri asemanatoare si in alte zone ale tarii, sunt pe cale de disparitie sau si-au modificat functiile fiind preferate doar laturile spectaculoase si distractive.
Stilul recitativului epic si-a gasit o rezonanta aparte in cantecul batranesc spre balada, care din punct de vedere muzical ramane un gen amplu, impunator in care melodia se adapteaza continutului textului.
Subiectele fantastice sau cele cu substrat mitologic sunt cele mai frecvente, alaturi de evenimente care oglindesc in folclor lupta poporului impotriva dusmanilor din interiorul si din afara tarii.
Structurile modale au o mare varietate diatonica si cromatica, uneori textele epice cantandu-se pe melodii de doina, alteori strofele melodice fixe evoluand spre o forma arhitectonica de cantec proriu-zisa.
Cea mai reusita exprimare muzicala a romanului ramane insa, doina.
O analiza comparativa a acestui gen muzical ne dezvaluie mai multe stadii de evolutie, existand imagini unde recitativul epic se mai intalneste in forma arhaica de melopee, cu o cursivitate neantrerupta.
Dar cele mai multe transformari pe care le-a suferit vre-un gen muzical folcloric este cel al cantecului propriu-zis, asta si datorita impactului la public, atat in zonele folclorice cat si pe canalele mass-mediei.
Exista multe persoane care confunda cantecul propriu-zis cu muzica populara insasi, confuzia facanduse in cadru cantecului in ritm de joc acompaniat de orchestra.
Nu in forma cea mai pura graiurile regionale pot fi identificate insa si astazi in Bihor, Maramures, Banat, Oltenia, Vrancea sau Bucovina, atat in melodiile de dans, cat si in ceea ce priveste cantecele propriu-zise.
Izvorand din vechile graiuri si coexistand cu acestea, s-au dezvoltat structuri noi-,, un stil muzical popular ,,modern" s-a nascut in Romania "- constata in 1931 Constantin Brailoiu, pentru ca asa cum remarca inca din secolul trecut Bogdan Petriceicu Hasdeu ,, folclorul reflecta intregul trai prezent si trecut al unui popor ".
,, Satul cu matricea sa stilistica " va umple incetul cu incetul, cu substanta proprie, atat pe plan material cat si spiritual viata si ,,poate numai urechile noastre sunt de vina ca inca nu aud cantecul"-asa scria Lucian Blaga cu ani in urma.
Specialistii sustin ca in momentul de fata folclorul are doua utilitati: prima este aceea pe care a avut-o de veacuri si care este exprimata prin functiile sale traditionale prin viata satului, a doua fiind aceea de produs artistic de concert cerut si gustat de masele largi rurale si urbane.
In acest din urma caz, creatia sateasca este oarecum cenzurata de diversi intermediari, folclorul fiind astfel supus unor legi cvasicomerciale.
Se pot distinge astfel doua specii ale folclorului care se detaseaza: cel traditional care reprezinta creatia cristalizata de-a lungul timpului si cel bun de consum care este inainte de toate o reproducere a folclorului traditional-o reproducere mai mult sau mai putin fidela in raport cu sistemul actual al consumului de bunuri culturale, cu ocaziile in care se consuma si cu cei care-l reproduc.
Reproducerea este cu atat mai autentica cu cat o fac cei ce provin din medii folclorice spre deosebire de cei care vor, de pilda, sa cante cantece populare si care o fac in mod artificial.
In cazul reproducerilor profesionale, se presupune o cunoastere stiintifica a cantecelor, stapanirea sistemului de semne traditionale, a semnificatiilor fiecarui semn a sensului mesajelor textului. Se observa foarte des, la cei ce vor sa devina profesionisti ai folclorului o pregatire precara din acest punct de vedere. Numai in cazuri exceptionale, la interpretari deosebit de dotate, cum a fost cazul cunostutei cantarete Maria Tanase, sau cum este cazul naistului Gheorghe Zamfir, se poate observa si la nivelul folclorului bun de consum, cunoastere, precum si folosirea creatoare a limbajului traditional.
O mare parte din tinerii cantareti populari au parasit satul la o varsta la care, de
1) Alexandru Tiberiu : ,,Muzica populara romaneasca" Bucuresti, Ed.
Muzicala, 1973
,,Bela Bartok despre folclorul muzical"
,,Folcloristica, Organologie, Muzicologie", Bucuresti, Ed. Muzicala, Vol. I -1978, Vol. II - 1980
,,Armonie si polifonie in cantecul popular romanesc", Ed. Muzicala, Studii volum II 1980
,,Instrumente muzicale ale poporului roman", Ed. De stat pentru literatura si arta, Bucuresti 1956
2) Bentoiu Pascal: ,,Cateva aspecte ale armoniei in muzica populara din
Ardeal", Studii de muzicologie , Vol I, Bucuresti, Ed.
Muzicala 1965
3) Branescu Monica:,,La luncile soarelui", antologia colindelor laice, Bucuresti, E.P.L. - 1964
4) Brailoiu Constantin: ,,Opere" vol.IV-V, Bucuresti, Ed Muzicala 1979-1981
5) Buciu Dan: ,,Elemente de scriitura modala" - Ed Muzicala,Bucuresti 1981
6) Ciobanu Gheorghe:,,Studii de etnomuzicologie si bizantologie", Bucuresti, Ed. Muzicala, vol. I 1974, vol.II 1979
,,Colectie de folclor muzical" - revista ,,Muzica" nr.1 ,1975
,,Lautarii din Clejani", Ed. Muzicala , Bucuresti 1969
7) Cocisu Ilarion: ,,Cantece populare romanesti" Ed. Muzicala ,
Bucuresti 1966
8) Coman Mihai : ,,Izvoare mitice" Cartea Romaneasca, Bucuresti 1980
9) Comisel Emilia : ,,Folclor muzical", Bucuresti , E.D.P. 1967
10)Dinu Vasile : ,,Viata satului de azi plasmuita in cantecul popular" , Ed.Muzicala, Bucuresti 1973
11)Georgescu Corneliu :"Jocuri din Oltenia", Ed. Muzicala, Bucuresti 1968
12)Giurchescu Anca :,,Unele aspecte ale interferentei dintre sfera culturii populare si ce a a culturii de masa", Revista de etnografie si folclor, Bucuresti, tom. 18, nr.3 1973
13)Giurchescu Anca : ,,Raportul pentru modelul folcloric si produsele
spectaculoase de dans popular' , Revista de
etnografie si folclor , tom 16, nr. 5, Buucresti 1971.
14)Mihalache Gheorghe : ,,Pe Buhaz de mare" , Tulcea 1980.
15)Nicolescu Radu : "Aspecte ale problematicii actuale ale folclorului:
Realitati si perspectiva ,, , Revista de etnografie si
folclor, tom. 22, nr. 1, Bucuresti 1977.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
