Managementul comunicării

CAPITOLUL I

COMUNICARE ȘI PUBLICITATE - DEFINIȚII ȘI INTERPRETĂRI

1.1. Conceptul de comunicare.

Comunicarea reprezintă un proces de transmitere a unui mesaj de la o sursă catre o destinație, folosind un anumit cod și un anumit canal. Comunicare vine din latinescul „communis”, care înseamnă „a fi în relație”, „a pune în comun”. Verbului a comunica i se dau sensuri precum: a face cunoscut, a da de știre, a informa, a înștiința, a spune. Comunicarea presupune utilizarea unor simboluri, orice gest, semn sau cuvânt, orice manifestare, de orice natură, având caracterul unui stimul căruia îi poate fi asociată o semnificație.

Procesul de comunicare se poate declanșa și atunci când emițătorul nu are, în mod conștient, intenția de a comunica. De exemplu, un gest involuntar poate trăda un sentiment, un gând sau o dorință. Chiar dacă emițătorul nu a avut intenția de a transmite un mesaj, odată ce receptorul sesizează gestul, asociindu-i o anumită semnificație, comunicarea s-a produs. Comunicarea se realizează cu un scop, fiind subordonată intereselor conștiente sau inconștiente ale emițătorului.

Comunicarea poate fi definită ca fiind o funcție socială, o distribuție a elementelor comportamentului sau un mod de viață alături de existența unui set de reguli. Comunicarea nu este răspunsul însusi, dar este, într-un mod esențial, un set de relaționari bazate pe transmiterea unor stimuli și evocarea răspunsurilor. Sociologul Colin Cherry afirma că, comunicarea reprezintă „Modul fundamental de interacțiune psiho-socială a persoanelor, realizat în limbaj articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informații, a obținerii stabilității sau a unor modificări de comportament individual sau de grup.”

1.2. Mesajul

Mesajul reprezintă o secvență de semnale (verbale sau nonverbale) pe care emițătorul o transmite către receptor, vehiculul informației. Mesajul poate consta în gânduri, sentimente, idei, emoții, produse ale fanteziei care nu pot ajunge ca atare la destinatar, ci trebuie puse în corespondență cu termenii existenți în limbă. De aceea se spune ca mesajul se codifică. Pentru a fi înteles, mesajul trebuie construit din elemente cunoscute atât de emițător, cât și de receptor. Aceste elemente organizate într-un cod pot aparține: unei limbi, unor gesturi, poziții ale corpului sau expresii ale feței, unui ansamblu de semnale sonore sau vizuale de diverse feluri.

Mesajul este forma fizică în care emițătorul codifică informația.. Mesajul are ca obiect informarea, convingerea, impresionarea, obținerea unei acțiuni. Mesajul este supus unui proces de codificare și decodificare dintre cele două persoane: emițătorul codifică mesajul trimis iar receptorul decodifică mesajul primit.

Comunicăm prin tot ceea exprimăm, intenționat sau nu, ca un produs al civilizației comunicaționale din care fiecare dintre noi este parte integrantă. Comunicarea este un proces continuu, presupunând o interacțiune neîncetată între ființele umane, desfășurată simultan prin multiple canale și prin mijloace variate.

Mesajul se livrează verbal, non-verbal sau paraverbal. Comunicarea este asemenea funcționării unei orchestre fără dirijor, în care fiecare interacționează cu toți și toți interacționează între ei, iar acest proces de interacțiuni continue creează realitatea socială, care este o realitate socio-comunicațională. Este o iluzie a crede că exista o singură realitate: realitatea este de ordinul atribuirii de semnificație, care este produsul interacțiunilor umane și al comunicării. Niciun fel de activitate, de la banalele activități ale rutinei cotidiene și până la cele mai complexe activități desfășurate la nivelul organizațiilor, societăților sau culturilor, nu mai pot fi imaginate în afara procesului de comunicare.

1.3. Publicitatea

Publicitatea reprezintă utilizarea de catre un vânzator a unor mijloace pentru a comunica informații convingătoare despre produsele și serviciile pe care le oferă sau despre organizația căreia îi aparține și este un mijloc promoțional puternic.

Publicitatea poate fi privită ca fiind orice formă impersonală de promovare și prezentare a unor idei, bunuri, servicii sau chiar întreprinderi, prin intermediul cuvintelor, imaginilor sau sunetelor.

Apariția publicității este plasată de mulți autori în antichitate, când prin intermediul diverselor mijloace (scrise sau orale) se încerca informarea consumatorilor cu privire la anumite produse. Inscripțiile descoperite pe diverse materiale (tablița de ceramică, papirus) sau strigătele prin care era anunțată vanzarea unui anumit produs pot fi considerate precursoarele anunțurilor publicitare din prezent. Totuși, trebuie avute în vedere o serie de aspecte, legate mai ales de modul de realizare și de motivare a acestor activități, aspecte care dacă sunt luate în calcul ne permit să afirmăm că astfel de acțiuni pot reprezenta elemente incipiente de publicitate și mai puțin elemente coerente și planificate care să reprezinte cu adevărat ceea ce înțelegem astăzi prin această activitate.

Având în vedere aceste elemente se poate considera totuși începutul acestei activități promoționale în perioada menționată, dar despre dezvoltarea ei nu putem vorbi decât după apariția tiparului și chiar ceva mai târziu, după ce dinamismul economico-social a determinat accentuarea separării și independenței producției și consumului, astfel că a devenit din ce în ce mai necesar să se coreleze cele 2 activități

În acest mod consumatorii sunt mai bine informați despre oferta existenta, putând să aleagă în cunoștință de cauză produsele necesare satisfacerii nevoilor lor, iar întreprinderile pot să-și coordoneze mai eficient activitatea de producție, în concordanță cu nevoile reale ale consumatorilor. Publicitatea este unul din elementele utilizate, de regulă pentru prezentarea convingătoare a produsului sau serviciului către cumpărător sau utilizator. Pentru mulți dintre cei implicați ca : beneficiari de reclamă, agenți de publicitate sau consumatori, publicitatea reprezintă elementul de comunicare principal în mixul de marketing. De fapt, publicitatea este cel mai evident element și poate fi lesne de identificat.