Turismul - factor de dezvoltare rurală în regiunea Turda

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

Introducere
CAP I:
o Prezentarea regiunii/microzonei
o Asezarea geografica
o Relieful
o Conditii climatice
o Hidrografia si hidrologia
o Vegetatie
o Flora
o Fauna
CAP II :
o Potentialul turistic/agroturistic al zonei
o Puncete de atractie/resurse turistice
CAP III:
o Organizarea si eficienta economica a activitatii agroturistice la pensiunea Gil
o Organizarea activitatii pensiunii
CAP IV :
Concluzii si recomandari:
Bibliografie

Extras din proiect:

TURDA

Introducere

AGROTURISMUL

SCURT ISTORIC

Putem afirma, fara a gresi, ca aparitia calatoriilor turistice s-a produs in antichitate, iar activitatile turistice in spatiul rural au inceput a fi practicate empiric din aceeasi perioada. Este cunoscuta astfel participarea in numar mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus) si Delfi (Apolo)- frecventarea bailor curative sau jocurilor festive periodic organizate.

In periada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. In acelasi timp cu evolutia societatii omenesti se diversifica si structura calatoriilor, astfel, in Evul Mediu, calatoreau un numar insemnat comerciantii, dar intalnim frecvent ambasadori, preoti si pelerini, oameni de stiinta, artisti, calfe si studenti. Unii din acesti calatori au decis sa transmita experientele lor. Putem prezenta in sprijin scrierile calugarului francez Aimeri Picaud, care realizeaza la 1130 un indrumar pentru pelerinii doritori sa ajunga la Santiago de Compostella, sau pe preotul japonez Basho care in 1960 a scris un poem intitulat ,,Drum ingust spre Nordul indepartat". In dorinta de a prezenta evolutia dotarilor si instalatiilor iata un catren sugestiv: ,,Intepat de tantari, muscat de paduchi / Am reusit sa dorm intr-un pat / In timp ce un cal urina / Chiar langa perna mea" (Christureanu Cristina - ,,Economia si politica turismului international").

Europa este cea care inregistraza primele forme constientizate de turism rural in secolele XVI-XVII; in acele vremuri pictorii erau interesati sa valorifice in operele lor constructiile si mediul spatiului rural. Viata satului, asa cum era ea si nu inventata, este imortalizata in operele pictorilor francezi, italieni sau olandezi. Pe acest fond marele ganditor francez Jean Jacques Rousseau (1721-1778) povesteste in lucrarea sa ,,Confesiuni" despre o calatorie in care a traversat Alpii, ce a sugerat multor oameni ai timpului planuri de calatorii spre regiunile muntoase pentru a admira natura. In secolul urmator, al XIX-lea, odata cu afirmarea marilor peisagisti, arhitectura rurala ocupa un loc din ce in ce mai important in desen sau pictura. Se impun din nou pictorii si artistii francezi si italieni carora li se adauga mai apoi cei din Anglia (Grolleau Henri-"Patrimoine rural & touorisme dans la C.E.E.,,).

In Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza in reportajul ,,Sate si orase"- la inceput a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural s-a aflat la el acasa intotdeauna. Mai mult, ,,viata la tara" a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic curent litarar; similar, in operele plastice din perioadele de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secollului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar insemnat de pictori romani.

In ceea ce priveste manefestarile ce pot fi catalogate drept inceputuri ale circulatiei turistice rurale din tara noastra - neluand in seama faptul ca ori ce orasean, care se respecta si isi putea permite, avea o casa ,,la tara,, - amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei maramuresenii porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult; vacantele de sarbatori in lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul retragerii catre sat in timppul verilor calduroase (,,locuinta mea de vara e la tara"), locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere.

Concomitent cu cresterea frecventei circulateie turistice au evoluat se echipamentele turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si locurile de schimb ale cailor - ,,postele" care inca mai revin si astazi in povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de aceasta activitate - exemplu Posta Calnau) la cele care asigurau in norme profesioniste cazarea si masa (vetitele hanuri in toate cele trei tari romane).

Dintre cei ce au apreciat si pretuit vacantele in spatiul rural putem enumera personalitati ale culturii romanesti ca: Alexandru Vlahuta, Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Calistrat Hogas, Nestor Urechia, Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Stefan Ciobotarasu si multi altii. Toti cei ce au fost promotorii unei mode, ai unui mod de viata nou ce a contribuit la realizarea unei mentalitati care in timp a generat calatoria, circulatia turistica, mai apoi turismul.

Cele prezentate mai sus determina sa afirmam ca turismul rural s-a derulat in tara noastra pana in a doua jumatate a secolului al XX-lea doar in mod spontan.

EPOCA MODERNA A TURISMULUI RURAL

Dupa anii '60, omenirea a inceput sa fie tot mai preocupata de tinta (destinatia) vacantelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte de petrecere - tot mai fracventa - a vacantelor in mijlocul naturii, din ce in ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare in mediul (spatiul) rural.

Ce-si propuneau acesti calatori, drumeti, excursionisti, intr-un cuvant turisti? Un rasppuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor si urmatoarea enumerare:

o Sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor in cu totul alte conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite;

o Sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii;

o Sa fragmenteze vacanta in 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune localitate balneara, sat turistic traditional);

o Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin);

o Turism cultural si de cunoastere (in special tinerii si turistii de varsta a treia);

o Alegerea ca destinatii de vacanta a tarillor invecinate;

In mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje:

o valorificarea bogatului potential rural;

o economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de cazare, alimentatie publica si agrement.

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Turismul - Factor de Dezvoltare Rurala in Regiunea Turda.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
6/10 (5 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
58 pagini
Imagini extrase:
58 imagini
Nr cuvinte:
16 164 cuvinte
Nr caractere:
93 711 caractere
Marime:
1.23MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Agronomie
Tag-uri:
turism, regiune, dezvoltare
Predat:
la facultate
Materie:
Agronomie
Sus!