Sfecla pentru Zahăr

Sfecla de zahar este una din principalele culturi tehnice in Republica Moldova. Ea este o planta tehnica deosebit de valoroasa, care asigura materia prima pentru industria zaharului din tara noastra. De asemenea, pe linga frunzele de zahar, cea mai mare parte din produsele rezultate din activitatea de fabricare a zaharului ( taitei, melasa ) sunt utilizate ca furagere valoroase in hrana animalelor.

Melasa este folosita ca marerie prima pentru obtinerea alcoolului, glicerinei , drojdiilor furagere, acizilor lactici citric si glutaminic, betainilor si altor produse.

Sfecla de zahar contine apa, saruri minerale, hidrati de carbon, grasimi, albumine si un numar foarte mare de acizi, cofermenti, vitamine, pigmenti, substante fiziologic active.

Cenusa contine potasiu, calciu, sodium, fosfor, magneziu, fer, bor, mangan, zinc, siliciu, cupru, iod, rubidium, ceziu si alte elemente.

Conditiile pedoclimaterice in zona de nord si de centru a Republicii Moldova sunt destul de favorabile, in comun cu potentialul genetic al soiurilor si hibrizilor omologati si implimentarea tehnologiilor moderne de cultivare pot asigura in conditii de producere o recolta de cel putin 32-35 tone de radacini la hectar.

Fiind o cultura cu valori inalte de productivitate, sfecla de zahar necesita asolamente rationale, cantitati mari de ingraseminte, pesticide eficiente, apa asigurata in optimum, precum si masini moderne pentru aplicare in tehnologia de cultura. In acest scop recomandarile de fata au fost elaborate in baza celor mai noi rezultate experimentale obtinute la Institutul de Cercetari pentru culturile de cimp ( ICCC ) si sunt puse la dispozitia tuturor cultivatorilor de sfecla de zahar din Republica Moldova, care trebuie sa stie ca respectarea tehnologiei de cultura este obligatoriu si ca orice abatere de la aceasta are consecinte negative in realizarea productiilor planificate.

Primele surse de substante zaharoase, folosite de catre om au fost mierea si unele fructe de sucul dulce Primul zahar "ADEVARAT" a fost extras din sfecla de zahar. Pina in sec.XIX, trestia de zahar constituia principala sursa de obtinere a zaharului.

In anul 1747, Andres Sigismund Marggraf a comunicat ca a obtinut " Zahar pur in cantitate mare ", si sfecla alba si cea rosie, identic cu zaharul din trestie de zahar , care a putut fi cristalizat

Rezultatul obtinut nu putea sa impresioneze , raminind fara efecte practice, deoarece zaharul in sfecla era scazut pina la 1,5-2,5 % , iar cel din trestie era de 14-15 %, se procura relative usor.

Studiile lui A.Morggraf au fost continuate de F:Achard. El a stabilit ca cel mai inalt continutul de zahar ( 3 % ) l-a avut sfecla cu radacina alba, din care in 1799 obtine primele 300 kg de zahar cristitalizat. In 1802 a fost data in exploatare prima fabrica de zahar din sfecla.

Zaharul din trestie se obtine mult mai econom, concurind puternic sfecla, care au un continut mai mic de zahar.

In Franta, ca urmare a Blocajului Continental constituit de Napolion in 1806 , s-a intrerupt procurarea zaharului American. Acest fapt a determinat organizarea pe suprafete intinse a unor culture de sfecla. In 1811 se cultivau 32000 ha si au luat fiinta primele fabrici de zahar.

Prin lucrari de ameliorare in Germania s-a creat soiul "sfecla imperiala " (13,8 %). Soiurile create la sfirsitul sec.XIX avem circa 19 %, iar pe la inceputul sec. XX, s-a ajuns pina la 20 % zahar.

Ponderea zaharului din sfecla a fost in continua crestere, ajungind la inceputul sec. XX se reprezinta peste 50 %, apoi a ramas mai scazut fata de cel obtinut din trestie.

Tab.

anul 1840 1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990

Zahar de

Trestie(%) 96 47 48 71 57 61 59 59 60

Sfecla(%) 4 53 52 29 43 39 41 41 40

In tara noastra primele culturi de sfecla s-au initiat prin 1890 in raionul Ribnita si prin 1932 in judetul Balti, cind au luat fiinta primele fabrici de zahar in or. Ribnita-18

1. Bilteanu Gheorghe Fitotehnie, vol II Editura Ceres Bucuresti 2001

2. Lazari I. Badarau S. Bolile infectioase ale culturilor agricole in R.M. Cuant Chisinau

3. M.V.Mihailevschii, A.T.Gumovschii, V.S. Almada.

Cartea conducatorului brigazii de cimp Chisinau 1989.

4. ?. ?. ??????, ?. ?. ??????? C???????????. ???????? ??? ?????.

5. ?.?. ??????? ?.?. ?????????? ?.?. ???????

?????????? ????????? ????????????

6. Valentin Perju, Boris Boincean, Victor Crivceanschi,etc. Agentia de coinsultanta si scolarizare in agricultura. Cultura sfeclei de zahar. (Indrumar). Chisinau, 2002.

7. Cultura sfeclei de zahar in RSS Moldoveneasca. Editura (Cartea Moldoveneasca). Chisinau*1971.

8. ???????????? ???????? ?????? <<?????? ?????????????>> ??????? 1977