Corpuri de apă puternic modificate și artificiale

Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite din apele de suprafata - rauri, lacuri, fluviul Dunarea - si ape subterane.

Principala resursa de apa a Romaniei o constituie raurile interioare. Raportat la populatia actuala a tarii, rezulta ca resursa specifica utilizabila in regim natural este de cca. 2660 m3/loc. si an, situand din acest punct de vedere tara noastra in categoria tarilor cu resurse de apa relativ reduse in raport cu resursele altor tari.

Resursele de apa subterana sunt constituite din depozitele de apa existente in straturi acvifere freatice si straturi de mare adancime. Repartitia scurgerii subterane variaza pe marile unitati tectonice de pe teritoriul tarii astfel:

- 0,5-1 l/s si km2 in Dobrogea de Nord;

- 0,5-2 l/s si km2 in Podisul Moldovenesc;

- 0,1-3 l/s si km2 in Depresiunea Transilvaniei si Depresiunea Panonica;

- 0,1-5 l/s si km2 in Dobrogea de Nord si Platforma Dunareana;

- 5-20 l/s si km2 in zona Carpatilor, in special in Carpatii Meridionali si in zonele de carst din bazinul Jiului si Cernei.

Apa constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea si economisirea apei sunt incurajate, inclusiv pentru cei care manifesta o preocupare constanta in protejarea cantitatii si calitatii apei, precum si prin aplicarea de penalitati celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.

2. DEFINITII RELEVANTE CONFORM DIRECTIVEI CADRU APA 2000/60/EC

Corpul de apa este unitatea de baza care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru Apa.

Conform Directivei Cadru Apa (DCA), prin ,,corp de apa de suprafata" se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Pentru determinarea corpurilor de apa de suprafata s-a tinut cont de urmatoarele criterii de baza:

- Categoria de apa de suprafata

- Tipologia apelor de suprafata

- Caracteristicile fizice ale apelor de suprafata

Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafata s-au considerat, in mod suplimentar, urmatoarele criterii aditionale:

- Starea apelor

- Zonele protejate

- Alterarile hidromorfice

Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata au fost luate in considerare toate raurile al caror bazin hidrografic are o suprafata mai mare de 10 km2, lacurile naturale cu suprafata mai mare de 50 ha, precum si lacurile de acumulare cu suprafata la nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha.

Starea buna a apelor de suprafata" inseamna starea atinsa de un corp de apa de suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica, cat si starea chimica sunt cel putin "bune".

"Starea ecologica" este o expresie a calitatii structurii si functionarii ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafata.

Pentru categoriile de ape de suprafata, evaluarea starii ecologice pentru corpurile de apa de suprafata se realizeaza pe 5 stari de calitate , respectiv: foarte buna, buna, moderata, slaba si proasta cu codul de culori corespunzator (albastru, verde, galben, portocaliu si rosu).

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa de suprafata se realizeaza prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice generale, poluanti specifici). Starea ecologica finala ia in considerare principiul "one out - all out", respectiv cea mai defavorabila situatie.

3. EVALUAREA POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APA PUTERNIC MODIFICATE SI ARTIFICIALE

3.1 ELEMENTE BIOLOGICE DE CALITATE

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale sunt:

- Rauri: fitoplancton, fitobentos., macronevertebrate, pesti

- Lacuri de acumulare: fitoplanctonul, fitobentos

- Ape tranzitorii si costiere: fitoplanctonul, macronevertebrate

Pentru a se putea evalua potentialul ecologic au fost stabilite valori caracteristice celor 3 clase de potential pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale (maxim, bun si moderat). De asemenea, au fost precizate valorile ghid pentru starea de referinta caracteristice fiecarei categorii tipologice cu ajutorul carora s-a facut incadrarea in potential ecologic.

Fitoplanctonul este sensibil la urmatoarele presiuni: aport de nutrienti, poluare organica, degradare generala.

Fitobentosul (reprezentat de comunitatile de diatomee) este afectat de urmatoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare, poluare organica, degradare hidromorfologica, degradare generala (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc.

Macronevertebratele bentonice sunt sensibile la urmatoarele presiuni: poluarea organica si degradarea generala.

3.2 ELEMENTE FIZICO-CHIMICE DE CALITATE

Elementele fizico-chimice de calitate si poluantii specifici pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale sunt:

Elemente fizico-chimice generale:

- http://www.rowater.ro/daolt/Plan%20Management/Rezumat%20PMB%20final%20Olt%202010.pdf

- http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Sinteza-calit%C4%83%C8%9Bii-apelor-din-Rom%C3%A2nia-%C3%AEn-anul-2013.pdf