Atmosfera ca habitat major de viață al microorganismelor

Atmosfera nu dispune de o flora proprie, in sensul existentei unor microorganisme al caror mediu specific de viata sa fie aerul, dar contine in permanenta microorganisme provenite de pe sol, din apa, vegetatie sau organisme umane sau animale.

Densitatea acestor microorganisme variaza in functie de apropierea de sol, dar pot fi gasite si la mare inaltime, sau pe suprafete intinse de apa, la distanta de tarm.

Vechile cercetari ale lui Proktor si Parker (1938) au aratat ca pana la peste 5.000 m inaltime se gasesc atat bacterii (Bacillus subtilis, Bacillus albolactis) cat si fungi (Penicillium globrum, Penicillium lanosum). Mai recent, Green si colaboratorii (1964), au gasit indeosebi fungi din genurile Alternaria, Aspergilus si Cladosporium pana la 27.500 m inaltime, iar Zahell (1942) a pus in evidenta pana la 740 km de coasta deasupra marii, prezenta bacteriilor si fungilor.

Microorganismele din aer provin in cea mai mare parte din natura. La acestea se adauga microorganismele provenite de la oameni si/sau animale.

Frecventa si natura acestora depinde de locul unde le urmarim prezeta. Astfel, in locurile slab populate, vor domina microorganismele provenite din natura. Structura si densitatea florei microbiene din aer se schimba in zonele in care exista colectivitati omenesti organizate. Pe langa germenii din natura apar si germenii adaptati parazitismului uman si animal, densitatea lor in aer crescand in functie de densitatea populatiei din zona respectiva.

Exista deci in atmosfera aceste doua grupe de microorganisme (flora din natura si flora de origine umana sau animala). Flora din natura joaca un rol deosebit de important intr-o suma de procese biologice (fermentatii, biodegradarea unor substante, etc.). Prezinta importanta pentru patologia umana, in special in masura in care poate constitui alergene. Micozele umane cu fungi din natura sunt relativ rare.

Germenii de origine umana sau animala pot fi grupati in saprofiti, conditionat patogeni si patogeni. Cei saprofiti nu joaca nici un rol in patologia infectioasa, in timp ce germenii conditionat patogeni si indeosebi cei patogeni pot provoca imbolnaviri specifice. In acest caz aerul constituie calea de transmitere a acestor boli, boli care sunt frecvente in colectivitatile

omenesti.

CAPITOLUL I

1. ATMOSFERA CA HABITAT MICROBIAN

In urma mai multor masuratori (pH-ul, temperatura, radiatiile ultraviolete (UV), disponibilitatea apei si a resurselor), atmosfera pare sa fie mai putin severa decat multe alte habitate microbiene.

PH-ul norilor si al apei de ploaie variaza de la 3 la 7 , un interval mai restrans decat cel gasit in alte habitate microbiene. Microbii s-au adaptat la o gama mult mai larga de conditii de pH care apar in aer, la conditii extrem de acide, pH-ul aproape de 0, pana la conditii extrem de alcaline cu pH-ul aproape de 11.

Temperatura poate varia foarte mult de-a lungul atmosferei, dar include zone care sunt potrivite pentru viata microbiana. In atmosfera inferioara (pana la 20 km deasupra suprafetei Pamantului), temperaturile medii scade cu altitudinea si variaza de la o medie de 15 ? C (la nivelul marii), pana la -56 ? C (la 20 km) Multe micro-organisme sunt capabile de a creste la temperaturi in apropiere de si sub 0 ? C , cu unele comunitati reportate a fi active metabolic la temperaturi mici, de -18 ? C

Ca si temperatura, radiatii UV, inclusiv UVB care dauneaza ADN-ul, cresc odata cu altitudinea

Lighthart B. 1997 ecologia bacteriilor din atmosfera. FEMS Microbiol.

Ecol 23, 263 -274.(doi:10.1016/SO 168-6496 (97) 00036-6

Smith R., et al. 1992 Diminuarea stratului de ozon: radiatii ultraviolete si biologie fitoplanctonului in apele antarctice de stiinta 255, 952 - 959.. (doi: 10.1126/science.1546292 ).

Rothschild LJ, Mancinelli RL 2001 Viata in medii extreme Natura 409, 1092 -. 1101. ( doi: 10.1038/35059215 )

Morita R. 1975 bacterii Psychrophilic Microbiol.. Mol. Biol. Apoc. 39, 144 - 167.

Pearce DA, Podul PD, Hughes KA, Sattler B., Psenner R., Russell NJ 2009 Microorganismele din atmosfera de deasupra Antarcticii. FEMS Microbiol. . Ecol 69, 143 - 157. ( doi: 10.1111/j.1574-6941.2009.00706.x)

NOAA NASA US Air Force 1976 din SUA de iarna atmosfera, 1976 Washington, DC:. Statele Unite Imprimeria Guvernului.

Jones B., Grant W., A. Duckworth, Owenson G. 1998 diversitatea microbiana a lacurilor de soda extremofilelor 2, 191 -. 200. ( doi: 10.1007/s007920050060 )

Blumthaler M., Ambach W., Rehwald W. 1992 Solar UV-A si UV-B fluxuri de radia?ii de la doua statii alpine la altitudini diferite. Theor. Appl. . Climatol 46, 39 - 44. ( doi: 10.1007/BF00866446 )

Dr. Daliborca - Cristina VLAD - Medic specialist medicina de laborator - Manager S.C. ,,SMART LAB DIAGNOSTICS" S.R.L. Timisoara; Colectivul laboratorului de analize S.C. ,,SMART LAB DIAGNOSTICS" S.R.L Timisoara; - "Determinarea speciilor si numarului de agenti patogeni prezenti in aerul din interiorul cladirilor publice si institutiilor de invatamant"