Utilaje pentru separarea amestecurilor granulare

Lucrarea de specialitate denumita ,, utilaje pentru separarea amestecurilor granulare" este foarte importanta in industria chimica si in special in industria alimentara, prezentand urmatoarele avantaje:

- in cazul cernerii suprafetele avand deschideri foarte lungi dreptunghiulare, gauri circulare sau ochiuri patrate de dimensiuni convenabile;

- repartizarea marimii particulelor se face fie in procente, fie in procente de greutatea amestecului;

- gratarele fixe sunt montate astfel incat suprafata de cernere sa fie inclinata la 30-500 fata de orizontala;

- ciururile rotative, datorita constructiei simple si sigurantei in functionare, sunt mult mai raspandite in industria chimica;

- avantajele sitelor vibratoare sunt: consum redus de energie, trepidatii minime, randament bun;

- randamentul si productia separarii depind de latura natura materialului si de granulometria amestecului si a fractiunilor.

In concluzie aceasta lucrare are o importanta avantajelor enumerate mai sus.

1. Consideratii generale

Procesele tehnologice prevad o fractionare a amestecului de pulberi rezultat de la macinare. Scopul fractionarii poate fi:

- Separarea granulelor care intrec o marime limita superioara;

- Separarea granulelor care nu ating o marime limita inferioara;

- Separarea granulelor in mai multe fractiuni granulometrice;

- Separarea granulelor intre doua limite;

- Separarea granulelor pe sorturi de materiale.

Pentru ultima separare este necesar ca macinarea sa fie destul de fina, incat conglomeratul initial sa fie divizat in granule formate numai dintr-un singur constituent.

Se numeste clasarea, separarea in fractiuni sau clase granulometrice si sortare separare pe sorturi de constituenti.

Separarea dupa natura constituentilor se face pe baza diferentelor dintre valorile constantelor fizice: greutate specifica, susceptibilitatea magnetica, proprietati superficiale.

Clasarea pe fractiuni granulometrice se face prin cernere pe site, prin separare pneumatica, adica prin antrenare intr-un curent de aer si prin separare hidraulica sau prin elutriere, adica prin antrenare cu un curent de lichid.

2.Cernerea

Cernerea este operatia de separare in fractiuni granulometrice a amestecurilor si pulberi, cu ajutorul suprafetelor avand deschideri: fante lungi dreptunghiulare, gauri circulare sau ochiuri patrate, de dimensiuni convenabile. Aparatele pentru executarea cernerii sunt gratarele, ciururile si sitele.

Ciururile si sitele sunt table perforate ori tesaturi metalice sau textile. Gratarele sunt formate din bare paralele, fixate la distante egale pe suporti transversali, asa incat sa lase intre ele frante legate.

2.1. Site normale

A.Site normale

B.Analiza granulometrica si curbe granulometrice

A.Site normale

Pentru executarea analizelor granulometrice si pentru definirea marimii particulelor solide, au fost standardizate urmatoarele serii de site:

- Sitele normale romanesti sunt standardizate prin STAS 1077-50,sitele sunt definite prin latura ochiurilor si anume printr-un numar egal cu lungimea, in milimetri, a laturii ochiului, urmat de indicativul standardului.

- Site normale (germane) sunt denumite dupa numarul de ochiuri pe centimetru. Ele au suprafata activa de cernere egala cu 36%, sitele notate cu E sunt site de completare a seriei normale: sunt standardizate prin STAS 1007-50

- Site sovietice sunt definite tot dupa lungimea laturii ochiului. Exista o serie de site cu tesaturi normale si o serie de site cu tesaturi rarite.

- Site normale americane. Ele sunt din seria Tyler, au ca baza sita cu latura ochiului de 0,047 mm si diametrul sarmei de 0,053 mm. Pentru analize granulometrice mai precis se intercaleaza si site intermediare, rezultand impreuna cu seria principala, o serie de site cu lungimea laturii ochiului in progresie geometrica cu ratia

1.Ioan Luptiu: Exploatarea si intretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica(manual cls a XI-a) E.D.P., Bucuresti, 1984.

2.Em. A. Bratu: Operatii si utilaje din industria chimica(carte tehnica), E.T., Bucuresti, 1969.

3.G. Gross: Utilajul fabricilor de materiale de constructie, E.T., Bucuresti, 1951.

4.A. G. Kasatkin: Procese si aparate principale in tehnologia chimica, E.T., Bucuresti, 1963.

5.V. P. Romadin: Prepararea prafului de carbune, Editura Energetica de Stat, 1955.