Teorie bazele cercetării operaționale

Previzualizare probleme:

Cuprins probleme:

- metoda simplex
- algoritmul simplex dual
- teoria grafurilor
- managementul proiectelor complexe
- optimizarea proceselor economice utilizand programarea liniara
- probleme de optimizare in retele de transport si distributie
- alocarea resurselor
- programarea liniara

Extras din probleme:

CAPITOLUL 1

TEORIA GRAFURILOR.

OPTIMIZARI IN RETELE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE

1.1. Modelarea problemelor de transport si distributie

Intr-o mare varietate de contexte se pune problema deplasarii unei cantitati Q ce poate fi materie,

energie, informatie, etc. din unele locuri numite surse in alte locuri numite destinatii, aceasta deplasare

realizandu-se pe anumite rute de legatura. Unitatile indivizibile ale cantitatii Q care se deplaseaza de-a lungul

rutelor se vor numi unitati de flux.

O clasificare a problemelor de transport si distributie

Pentru Cercetarea Operationala, problema enuntata va prezenta interes numai daca respecta

urmatoarele ipoteze:

a) cel putin o sursa poate aproviziona mai multe destinatii si cel putin o destinatie poate primi unitati

de flux de la mai multe surse.

Rutele de legatura pot avea si alte puncte comune in afara surselor si destinatiilor, numite puncte

intermediare sau de tranzit. Nu sunt excluse legaturile directe intre surse sau intre destinatii. In principiu,

orice ruta poate fi parcursa in ambele sensuri, dar pot exista si rute cu sens unic.

Ansamblul surselor, destinatiilor, al punctelor intermediare si al rutelor de legatura se va numi retea

de transport; el se identifica cu un graf neorientat sau partial orientat ca in figura 1.1.

b) Unele rute de legatura pot avea limitari superioare si / sau inferioare pentru volumul unitatilor de

flux ce se deplaseaza intr-un sens sau altul. Aceste limitari poarta numele de capacitati (inferioare, respectiv

superioare). In continuare, vom avea in vedere numai cazul in care toate capacitatile inferioare sunt egale cu

zero, capacitatile superioare fiind exprimate prin numere pozitive.

c) Exista un cost al deplasarii unei unitati de flux de la un punct al retelei la altul,cost care poate fi

exprimat in bani, timp sau distanta. Sunt situatii in care acest cost poate semnifica profitul obtinut de pe

urma deplasarii. Pe aceeasi ruta, costurile si capacitatile pot fi diferite in functie de sensul de parcurgere al

rutei.

Ipoteza a) va fi intotdeauna presupusa in timp ce ipotezele b) si c) pot fiinta separat sau simultan.

1) In prezenta ipotezei c) si absenta conditiei b) se pune problema deplasarii cantitatii de flux Q de la

surse la destinatii la un cost total minim. Daca sursele sunt in legatura directa cu destinatiile obtinem

problema clasica de transport, care va face obiectul Capitolului 4 al cursului. Cazul general, in care exisa si

puncte intermediare, este cunoscut sub numele de problema transferului si el nu face obiectul cursului de

fata. In cazul particular al unei singure surse s, al unei singure destinatii t si a unei singure unitati de flux se

Figura 1.1.

b)

3

100

300  1

2

5

4

400 200

100 

300 

50

 : sursa (furnizor)

: destinatie (consumator)

a)

F1

F2

C1

120

C2

C3 230

c11

c12

c13

c21

c22

c23

CURSUL 1

Capitolul 1 Teoria grafurilor. Optimizari in retele de transport si distributie

2

obtine problema drumului de cost minim de la s la t, problema de care ne vom ocupa in sectiunea 1.4 a

acestui capitol.

2) In prezenta ipotezei b) si absenta ipotezei c) se pune problema daca reteaua, ale carei rute sunt

capacitate, este capabila sa permita acoperirea integrala a cererilor in punctele de destinatie. Pentru

aceasta, se va rezolva problema determinarii volumului maxim Q* de unitati de flux ce pot fi deplasate de la

surse la destinatii. Daca Q* < Q vor exista destinatii a caror cerere este acoperita doar in parte si atunci se

ridica problema maririi capacitatii de transfer a retelei. Am descris succint problema fluxului maxim,

problema ce va fi abordata in cadrul cursului de Cercetari Operationale din anul 2.

3) In prezenta simultana a ipotezelor b) si c) se pune problema satisfacerii cererilor in punctele de

destinatie la un cost de transport minim. Ca si in cazul precedent vom avea in vedere o problema modificata:

vom determina mai intai cantitatea maxima de flux ce poate fi deplasata de la surse la destinatii si apoi modul

de organizare al deplasarii astfel incat costul operatiei sa fie minim. Aceasta este problema fluxului (maxim)

de cost minim, problema abordata, de asemenea, in cadrul cursului de Cercetari Operationale din anul 2.

In sectiunile urmatoare vom trata doua probleme de optimizare in retele de transport: problema

determinarii unui arbore maximali (de acoperire) de valoare (cost) minim si problema drumului de cost

minim de la s la t .

1.2 Concepte utilizate in teoria grafurilor

In sectiunea 1.1 am vizualizat elementele unei retele de transport printr-un desen compus din puncte

si arce care unesc unele din aceste puncte (vezi figura 1.1). Un asemenea desen constituie forma uzuala de

prezentare a unui concept deosebit de important, atat in sine cat si pentru studiul unei impresionante varietati

de probleme din cele mai diverse domenii, domeniul economic fiind prioritar.

Am socotit deci necesar sa includem aici cateva elemente privitoare la conceptul de graf, caci despre

el este vorba. Aceste elemente vor fi foarte utile pentru intelegerea consideratiilor teoretice dezvoltate in

legatura cu rezolvarea problemei de transport si de asemenea constituie cadrul natural de abordare si a

celorlalte probleme amintite in clasificarea data in sectiunea precedenta.

Un graf este un cuplu G = (V, E) format dintr-o multime nevida V, ale carei elemente se numesc

varfuri sau noduri si o multime E de elemente, zise muchii, cu proprietatea ca fiecarei muchii e I E ii sunt

asociate doua noduri x, y I V, nu neaparat distincte, numite extremitatile muchiei e. Un subgraf al grafului

G = (V, E) este un graf G' = (V', E') in care V' I V, E' I E si orice muchie eI E' are aceleasi extremitati

atat in G' cat si in G.

Dupa cum se vede, definitia generala nu exclude existenta muchiilor cu o singura extremitate (aceste

muchii se numesc bucle), nici existenta mai multor muchii cu aceleasi extremitati (figura 1.2.a)

a) b)

Figura 1.2.

Graful G se va numi simplu daca nu are bucle si oricare doua noduri sunt extremitati pentru cel mult o

muchie. Vom spune ca G este finit daca varfurile si muchiile sale sunt in numar finit.

In continuare, vom avea in vedere in exclusivitate grafuri finite si simple asa cum este cel reprezentat

grafic in figura 1.2.b).

Descarcă probleme

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • 04._metoda_simplex.pdf
  • 05._algoritmul_simplex_dual.pdf
  • capitol_1_teoria_grafurilor.pdf
  • capitol_2_mangementul_proiectelor_curs_35.pdf
  • capitol_3_programarea_liniara_curs_6_11.pdf
  • capitol_4_probleme_de_transport_curs_1214.pdf
  • curs_6_alocarea_resurselor.pdf
  • ii._programarea_liniara.pdf
  • unitatea_1.doc
  • unitatea_2.doc
  • unitatea_3.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc, pdf
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
11 fisiere
Pagini (total):
328 pagini
Imagini extrase:
328 imagini
Nr cuvinte:
106 503 cuvinte
Nr caractere:
577 954 caractere
Marime:
5.01MB (arhivat)
Publicat de:
Gabi Danciu
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Probleme
Domeniu:
Economie
Tag-uri:
teoria grafurilor, programare liniara, euristica, Algoritmul simplex, Admisibilitate primală, Reoptimizare, Programarea matematică, Problema duală
Predat:
Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica , Academia de Studii Economice din Bucuresti
Specializare:
Informatica economica
Materie:
Economie
An de studiu:
I
Profesorului:
Mitrut Constantin
Sus!