Teoria economică și doctrine economice

Tema 1. TEORIA ECONOMICA: OBIECTUL DE STUDIU SI SPECIFICUL METODOLOGIEI

1. Teoria economica ca stiinta. Evolutia obiectului de studiu al stiintei economice.

2. Legile economice si categoriile economice. Economia pozitiva si normativa.

3. Metodologia teoriei economice. Functiile economicsului.

4. Economicsul in sistemul stiintelor economice. Nivelurile economiei.

1. Teoria economica ca stiinta.

Evolutia obiectului de studiu al stiintei economice.

Stiinta economica ocupa un loc insemnat in sistemul stiintelor care studiaza

societatea. Formarea stiintei economice a constituit un proces complex si indelungat, proces

care a avut la baza atit dezvoltarea economica, cit si aprofundarea cunoasterii realitatii

inconjuratoare, perfectionarea metodelor si mijloacelor de investigare.

Prima etapa - prestiintifica - incepe din antichitate si dureaza pina in sec. XVIII.

Elementele incipiente de gindire economica au aparut in Orientul Antic, cel mai cunoscut

curent de gindire economica fiind Confucianismul in China. Ulterior, s-au ivit idei

economice in Italia, Egipt, Babilon. Totusi, momentul de virf al inceputurilor gindirii

economice l-a constituit Grecia Antica cu Xenofon, Platon, Aristotel.

Xenofon vede bogatia, marimea patrimoniului ca obiect al economiei, ca stiinta.

Platon trateaza proprietatea, munca, diviziunea sociala a munci, functiile banilor.

Aristotel face distinctie intre economia domestica, oiconomie si economia de schimb

(hrematistica). Prima se bazeaza pe necesitate si are drept scop agonisirea naturala, limitata

de nevoile de consum si de folosinta. Hrematistica se intemeiaza pe schimb si urmareste

acumularea infinita a bogatiei sub forma de bani. Hrematistica se ocupa mai ales cu banii

pentru ca acestia constituie scopul schimbului.

Aristotel sesizeaza valoarea de consum a marfii. Dupa Aristotel, economia are ca

obiect de studiu comportamentul omului ca membru al societatii. Scopul economiei il

reprezinta bogatia.

In Evul Mediu gindirea economica a fost legata de conceptia crestina a scolasticilor

(Toma d'Aquino) cu privire la existenta si etica. Ei sustineau teoria pretului just si a

incriminarii ratei inalte a dobinzii.

Odata cu dezvoltarea si statornicirea statelor feudale centralizate, apare necesitatea

intr-o stiinta economica care ar da explicatia fenomenelor economice din punct de vedere a

realizarii lor la nivelul statului. In 1615 savantul francez Antgine de Moncretien in lucrarea

"Tratatul despre Economia Politica" introduce termenul "economie politica".

Mercantilismul (mercante - marfa) a insemnat un salt deosebit asupra vietii

economice. Sursa de acumulare a bogatiei statului ei au vazut-o in comert. Mercantilistii apar

in Spania, Anglia, Franta. Ideea scolii este ca izvorul bogatiei statului este aurul, care poate fi

acumulat in rezultatul dezvoltarii comertului exterior. Ei au inventat sistemul protectionist,

conform caruia sa nu se permita importarea marfurilor straine, introducind vami si impozite.

Reprezentanti de baza: Flober, Tomas Man, W. Pety, D. Cantemir.

Etapa a doua a constituirii propriu zise a stiintei economice, cuprinsa intre anii 1750-

1870, a fost marcata de aparitia unui nou curent de gindire economica, care a transferat

analiza bogatiei din sfera circulatiei in cea a productiei.

Scoala fiziocrata a aparut in Franta, in secolul XVII. Manifestul curentului fiziocrat il

constituie "Tabloul economic", elaborat de Fr. Quesnay, in care se prezinta pentru prima data

un model cantitativ al circuitului economic si al fluxurilor dintre ramurile economice

nationale. Ideile scolii: bogatia societatii este munca oamenilor in agricultura; existenta unei

ordini naturale a societatii umane; neinterventia statului in viata economica.

Scoala clasica a economiei politice, momentul de virf in evolutia teoriei economice, a

pus bazele curentului de gindire si politica economica denumit liberalismul economic (A.

Smit, D. Ricardo, Thomas Maltus, J.B. Say).

Ideea promovata de clasici o reprezinta liberschimbismul, ca sistem, in cadrul caruia

schimbul economic intre natiuni nu trebuie sa fie supus controlului statului. A. Smith in

lucrarea "Avutia natiunilor" fundamenteaza teze care intregesc continutul teoretic si

metodologic al teoriei economice: defineste mai riguros notiunea de munca productiva si

neproductiva; imbogateste cu iei noi teoria obiectiva a valorii; explica notiunea de salariu,

profit, renta, capital; pun e bazele comertului international.

D. Ricardo a proclamat drept principiu de baza al economiei politice valoarea creata

numai de munca umana; a dezvoltat teoria repartitiei Venitului National.

T. Maltus a fost inclus in categoria economistilor clasici pesimisti, deoarece el a

elaborat mult controversata teza privind cresterea in progresie geometrica a populatiei si in

progresie aritmetica a mijloacelor de existenta a acesteia, ceea ce are consecinte dezolante

pentru omenire.

J.-B. Say a introdus in teoria economiei politice notiunea de "intreprinzator"; a

elaborat teoria factorilor de productie; a descoperit legea debuseelor.

Etapa a treia (1870-1930) se refera la descoperirea si elaborarea principiilor teoretice

fundamentale ale stiintei economice.

Adeptii scolii marxiste (Karl Marx), care au continuat teoria valorii-munca, au

analizat rolul si formele capitalului si teoria profitului, procesul reproductiei sociale. Sursa de

bogatie a societatii este proletariatul si munca lui.

Scoala marginalista cuprinde Scoala de la Viena, Scoala de la Lousanne, Scoala de

Cambridge. Scoala de la Viena (Carl Menger) a fundamentat teoria subiectivist-marginalista

a valorii, bazata pe utilitatea bunurilor, care este opusa teoriei clasice a valorii-munca. Scoala

de Lousanne (Leon Valras si Vilfredo Pareto) a elaborat teoria echilibrului economic

generale, bazat pe interdependenta generala a marfurilor, a produselor si a factorilor de

productie. Scoala de Cambridge (Alfred Marchall) a elaborat teoria echilibrului partial,

considerat mai realist si mai usor de manevrat.

Etapa a patra - de adincire si extindere a teoriei economice - a inceput in anul 1930

si continua si in prezent. Secolul XX a adus schimbari radicale in dezvoltarea economiei.

Principalele curente economice sint Keynisismul (J.M. Keynes - interventia statului in

economie); monetarismul (M. Fridman) - libertatea dezvoltarii economiei, mai ales in

problema determinarii cantitatii de masa monetara.

O schimbare este si denumirea stiintei - Economics. Prin acest termen e denumita o

stiinta analitica care se ocupa cu studierea utilizarii de catre indivizi a resurselor economice

care au caracter rar si limitat in scopul de a produce diferite bunuri si servicii, repartizarea lor

si schimbul intre membrii societatii pentru consumul individual sau productiv.

1. Bucur, Ion. Bazele macroeconomiei. - Bucuresti: Ed. Economica, 1999. - 238 p.

2. Chirca, Sergiu. Evolutia reformelor economice (de la economia planificata la cea de piata) - Chisinau: Ed. Litera, 2000. - 110 p.

3. Chirila, Mihai. Economie politica: macroeconomie. - Galati: Ed. Porto-Franco, 1999. - 190 p.

4. Ciucur, Dumitru. Economie: manual universitar. - Bucuresti: Ed. Economica, 1999. - 672 p.

5. Dudian, Monica. Bazele economiei. - Bucuresti: Ed. ALL BECK, 2001. - 206 p.

6. Economie politica / Red. Ion Ignat, Neculai Clipa,. - Iasi: Ed. Gh. Zane, 1997. - 600 p.

7. Economie politica: concepte, probleme, teste / Red. Livia Baciu, Neculai Clipa, Ion Ignat. - Iasi: Ed. Sedcom Libris, 2000. - 396 p.

8. Gogoneata, Aura. Economie politica: teorie micro- si macroeconomica, politici economice. - Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica, 1995. - 204 p.

9. Guslicova, N. Piata muncii in Republica Moldova: Evaluarea problemelor si masurilor necesare. - Chisinau: Ins. Nat. de Economie si Informatie, 2003. - 53 p.

10. Milcomete, Petre. Concepte, metode sio tehnici de microeconomie. - Iasi: Junimea, 1984. + 438 p.

11. Oprescu, Gheorghe. Microeconomie. Macroeconomie. - Bucuresti: Ed. Economica, 2000. - 495 p.

12. Samuelson, Paul. Economie politica. - Bucuresti: Teora, 2001. - 944.

13. Saracia in Republica Moldova 2000 = Poverty in the Republic of Moldova 2000 = ???????? ? ?????????? ??????? / Min. Economiei al Republicii Moldova, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. - Chisinau, 2003. - 198 p.

14. Stancu, Stelian. Microeconomie: Teorie si aplicatii. - Bucuresti: Ed. ALL, 1997. - 494 p.

15. Vrinceanu, Radu. Bazele microeconomiei intreprinderii. Iasi, Polirom, 2004. - 304 p.

16. ??????? ?.?. ??????????????: ???????. - ??????, ???-?? ???? ? ??????, 1999. - 416 ?.

17. ??????? ?.?. ????? ?????? ?????: ???????? ?????????????. ???? ??????. - ??????: ??????????? ??????????, 1998. - 158 ?.

18. ??????? ?.?. ????????????? ??????. - ?????: ??????????????, 2002.

19. ??????????? ?.?. ?????????: ????????????????? ???????. - ?????: ??????? ???, 2003.

20. ??????????? ?.?. ??????????????: ???????. - ??????: ????, 2001. - 415 ?.

21. ??????????????. ?????? ? ?????????? ????????. - ??????: ??? ??????, 2002. - 542 ?.

22. ??????, ???????. ???????? ?????????: ???????. - ?????, 2000. - 496 ?.

23. ?????? ?.?. ???? ??????????????: ????. ??? ?????. - ??????: ?????-?, 2002.

24. ????????? ?.?. ????? ?????? ?????: ?????, ???????????, ????????. ??????, ???-?? ?????-?, 1996. - 109 ?.

25. ?????????? ?.?. ???? ????????????? ??????: ??????? ??? ????. ?????. - ?????: ???????, 2003.

26. ??????? ?.?. ??????????????: ?????????. ???????: ?????????? ??????. ????????. - 1997. - 137.

27. ????? ?.?. ????????? ????????? ?????????: ??????? ???????. - ???????, 1997. - 298 p.

28. ??????? ??????????? ????????????? ? ???????? ???????? / ??? ???. ?.?. ??????, ?.?. ?????????. - ?????: ???????, 2002. - 816 ?.

29. ???????? ?.?. ??????????????: ???????. - ??????: ???? ? ??????, 2002. - 303 ?.

30. ?????? ?. ????????? ??????????? ????: ??????? ??? ?????. Chisinau, Prut International, 2003. - 361 p.

31. ????????????? ?????? (?????- ? ?????????????? / ??? ???. - ?????: ???????, 2003.