Design și estetica mărfurilor

1. Consideratii generale asupra esteticii

Estetica, studiaza deci frumosul natural, frumosul ambientului, al obiectelor utilitare al formelor comunicative vizuale , dar mai ales creatiile artistice, deoarece atitudinea estetica se regaseste la nivelul cel mai inalt in creatia si receptarea artei.

Estetica incearca sa dea raspuns unor probleme de mare actualitate, motiv pentru care metodele, procedeele, regulile si tehniciile folosite in cercetare s-au inmultit prin transformarea lor inspre stiintele exacte. Astfel, alaturi de metodele fundamentale calitative (inductia si deductia, analiza, comparatia) la care s-au adaugat metoda experimentala, metoda psihanalitica, sunt utilizate si metodele cantitative (informationale, cibernetice, de analiza contexturala).

2. Acceptiuni ale valorii frumosului

Valorile masoara nivelul de civilizatie, dimensioneaza capacitatiile creatoare ale omului, conferind sens si finalitate actiunilor sale.Valorile estetice concentrate in jurul valorii de frumos exprima acele trasaturi ale universului uman care isi capata caracterul printr-o structurare armonioasa, colorata sau expresiva corespunzatoare nevoilor omului de armonie, culoare, expresie. Ele sunt deci, semnificatii umane care confera dimensiuni estetice lucrurilor, fenomenelor, idealurilor etc.

Datul estetic (armonia formelor, culorilor, a sunetelor) care naste atitudinea estetica se regaseste in natura, in mediul ambiant, in relatii interumane, in produsul industrial, dar mai ales in arta.

3. Frumosul industrial-notiune a esteticii contemporane-

Existenta mai multor feluri de frumos, desi remarcata din primele faze ale istoriei acestei categorii, a capatat contururi precise abia in zilele noastre cand se vorbea curent de:

o frumosul natural;

o frumosul artistic;

o frumosul industrial.

Frumosul industrial amplifica intelegerea notiunii de frumos printr-o raportare directa si explicita la variatele fatete ale dimensiunii material-creatoare ale omuluiFactorul estetic introduce astfel in productia materiala un coeficient calitativ de individualitate la nivelul microseriilor si ideal la nivelul fiecarui produs in parte.

4. succedaneele si surogatele artistice

Copia artistica reprezinta lucrarea ce se realizaeaza dupa original (de catre cineva inzestrat cu talent), pe care il respecta de la procedeele tehnice pana la mici particularitati de forma, culoare, materie si spatiu. Uneori dimensiunile copiei variaza usor fata de cele ale modelului initial

Replica este exemplul realizat manual de catre un artist, dupa o opera existenta, in conditiile in care datele, coordonatele si eventual subiectul nu sunt respectate intocmai, ci devin doar pretext pentru noua forma

Reproducerea este forma obtinuta cu mijloace mecanice chiar in conditii industriale ce constituie mai mult sau mai putin fidel exemplarul unei opere la nivelul elementelor vizuale principale.

Pe langa acestea, intalnim in productia curenta o alta categorie de forme indeplinind o functie negativa, numite ,,surogate".

Prin surogat, la nivelul vorbirii curente, se intelege produsul realizat industrial din materii si materiale putin costisitoare, prezentand totusi asemanari cu cele scumpe, chemat pe piata sa indeplineasca si sa inlocuiasca nevoile altui produs de calitate superioara, care ori nu se gaseste, ori daca se gaseste este inaccesibil datorita pretului foarte ridicat.

5. fenomenul ,,kitsch"

Kitsch-ul este pseudo-arta sau arta surogat, dar nu numai atat, el putand sa apara in numeroase alte ipostaze care nu au de a face cu arta. Astfel, el apare in toate sferele de manifestare, de la un simplu obiect la starea de spirit ,,mentalitatea generalizata kitsch", ca expresie, si satisfacere a unui gust estetic, primitiv, nedezvoltat, necizelat

Kitsch-ul este acceptarea tacita, pe scara larga a unei placeri estetice de prost gust desemnand prostul gust in general. In toate ipostazele sale kitsch este un fenomen surogat inlocuind autenticul care lipseste sau este inadmisibil si inaccesibil din punct de vedere financiar.

Kitsch-ul modern al supermagazinului este un mod de cultura pentru masele largi. Supermagazinul adopta doctrina culturala demografica (publicului sa i se dea ceea ce cere), si o coloreaza cu un modernism de buna calitate, orientat spre progres, astfel incat clientul sa se simta in pas cu progresul