Privita global, istoria Europei din ultima jumatate de mileniu este si istoria constituirii statelor nationale ca entitatii opuse formulei imperiale. Statele nationale au devenit tiparul de organizare a societatii moderne, cadrul de referinta in care s-a derulat aventura modernitatii. Ca institutii de integrare macrosociala, ele se situeaza pe un nivel intemediar, depasind faramitarea medievala a etniilor, dar si conglomeratele imperiale. Lumea actuala este organizata fundamental pe suportul statelor nationale.
Chiar statele federale independente se comporta, ca subiect de drept international, dupa modelul statelor-natiuni. Morfologia dar, in relatiile cu alte state, comunitatile etnice articulate in structurile federale sunt reprezentate prin acelasi institutii de stat carora li se subordoneaza politic.
Anul 1919 va insemna o data memorabila in istoria universala. In acest an s-a dat sentinta definitiva in uriasul proces dintre stat si natiune care, deschis de decenii, s-a judecat in decursul razboiului mondial. Asistam la inscrierea unui insemnat capitol istoric: la o inmormantare si la o inviere. Statul vechi, vesnic agresiv si cu cuceritor, bazat, inauntru si in afara, pe simpla putere brutala, a murit, iar statul nou, intemeiat pe o idee, pe ideea nationala si democratica, i-a luat locul. Intrucat acum victoria finala a principiului national inseamna ca statul trebuie sa se supuna natiunii, iar frontierele politice sa coincida cu cele nationale, statul national nefiind decat personificarea politica si juridica a natiunii, istoria a dizolvat antiteza dintre natiune si stat, creandu-se sinteza: statul national o nou idee politica.
In urma pacii de la Versailles s-a nascut o Europa noua, conchide Gusti.
Asadar Europa natiunilor s-a nascut pe masura ce Europa imperiilor s-a destramat. Conflictul dintre cele doua forme este consubstantial epocii moderne si contemporane. El explica, mai mult decat am putea banui la o prima aproximare tensiunile prelungite din interiorul spatiului european si din afara lui. Ideea nationala a avut o cariera de exceptie in evolutia Europei, a fost axul ei ordonator. Ea s-a afirmat concomitent cu civilizatia de tip industrial, cu modelul democratiei moderne, cu paradigma rationalismului clasic pe care a si dezintegrat-o, furnizand un plus de energie orientarilor evolutioniste si istorice, pana la consolidarea spiritului relativist contemporan.
Organizarea statelor pe suport national, fie prin dezintegrarea imperiilor, fie prin aglutinarea si fuzionarea entitatilor subnationale cele doua procese au avut adeseori o coincidenta semnificativa domina secolul al XIX-lea ti inceputul secolului nostru, cand se consuma si momentul de apogeu al miscarilor nationale in Europa. 1. 2 GLOBALIZARE Ce este globalizarea?
Globalizarea este o fata asteptata, umana, a internationalizarii cunoasterii si a accesului neingradit la binefacerile informaticii si exploziei comunicationale.
Globalizarea a devenit culpabil de cele ...
AUREL NEGUCIOIU - "TRANZITIA RATIONALA" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1999
ALVIN TOOFFLER - "AL TREILEA VAL" - BUCURESTI, EDITURA POLITICA, 1983
CELSO FURTADO - "GLOBALISATION ET EXCLUSION. LE BRESIL DANS LONDRE MONDIAL EMERGENT" - PARIS, PUBLISUD, 1995
GRIGORE GEORGESCU - "IDENTITATE SI INTEGRARE" - BUCURESTI, EDITURA INSTITUTULUI DE TEORIE SOCIALA, 2001
MAURICE DUVERGER - "EUROPA DE LA ATLANTIC LA DELTA DUNARII" - BUCURESTI, EDITURA OMEGAPRES, 1991
NICOLAE FRIGIOIU - "GLOBALIZARE VERSUS PROBLEMELE GLOBALE ALE OMENIRII IN GANDIREA POLITICA, IERI SI AZI" - BUCURESTI, EDITURA INSTITUTULUI DE TEORIE SOCIALA, 2000
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
