De la intemeierea sa, logica a stat in relatii foarte stranse cu filosofia, si aceasta nu numai in sensul ca filosoful si logicianul s-au contopit in una si aceeasi persoana, ci in sensul unor legaturi mai profunde intre sistemul categoriilor logicii si structura conceptiilor filosofice. In aceasta lucrare, am incercat sa surprind utilitatea reflectiei filosofice in dezvoltarea problematicii sistemului formal al logicii, unde rigoarea si bogatia euristica isi regasesc unitatea.
Corelatia logicii cu filosofia poate da filosofiei, mai bine zis constructiilor logice o anumita soliditate si stabilitate in raport cu tendintele de unilateralizare, iar logica, la randul ei, devine mai putin arida si mai subtila prin fundamentarea filosofica.
Logica este considerata conditia propriei noastre existente intelectuale, cu aceasta capatand o valoare morala si respectul ei priveste insasi existenta omului. 1. Definitie, caracteristici, conditii, aplicatii.
Definitia unui sistem formal nu este unica si depinde de punctul de vedere din care este privit sistemul formal si de notiunile acceptate in prealabil, pe baza carora se face aceasta definitie.
Tarski defineste un sistem deductiv ca sistem formal, bazandu-se pe notiunea de consecinta, asa cum e conceputa de logica clasica.
J. Cavailles scrie ca: un sistem formal in general este un grupaj ierarhic de ansamblari de semne sau de >, astfel incat, plecand de la unele dintre ele, considerate ca valabile, sa se poata obtine altele, in baza unor procedee fixate. Un sistem formal este determinat de urmatoarele cinci multimi: o multime de simboluri primitive; o multime de termeni determinati prin reguli efective; o multime de formule, care este o submultime a multimii expresiilor, determinate prin reguli efective cu ajutorul notiunii de termen; o multime de axiome, care este o submultime a multimii formulelor; o multime de reguli de inferenta, finita, dupa care o formula este derivabila imediat ca o concluzie dintr-o multime finita de formule, convenabil aleasa ca premisa.
Astfel, se poate spune ca un sistem formal poate fi privit ca adunare ordonata de multimi care indeplinesc anumite conditii. Un sistem formal nu este decat un schelet de semne goale de orice continut.
Dupa ce el a fost construit, se pot da componentelor primitive semnificatii determinate, punandu-le intr-o legatura de corespondenta cu o anumita clasa de obiecte determinate.
Aceasta corespondenta biunivoca intre componentele primitive ale unui sistem formal si o clasa oarecare de obiecte se numeste reprezentarea sistemului. Aceasta e de fapt > a sistemului, in care toate teoremele sistemului respectiv raman valabile, dar sunt particularizate la o anumita clasa de obiecte.
Odata construit, sistemul formal, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, care formeaza, in terminologia actuala, proprietatile metateoretice ale sistemului: coerenta un sistem formal S este coerent daca nu se ...
AFLOROAEI STEFAN - "LIMITE ALE INTERPRETARII" - EDITURA FUNDATIEI AXIS, 2001
AMMONIUS STEPHANUS - "COMENTARII LA TRATATUL "DESPRE INTERPRETARE" A LUI ARISTOTEL" - EDITURA ACADEMIEI, 1971
ARISTOTEL - "DESPRE INTERPRETARE" - EDITURA HUMANITAS, BUCURESTI, 1998
BOOLE GEORGE - "CERCETARE ASUPRA LEGILOR GANDIRII IN "LOGICA SI FILOSOFIE"" - EDITURA POLITICA, BUCURESTI, 1966
BOTEZATU PETRE - "CONSTITUIREA LOGICITATII" - EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1983
BOTEZATU PETRE - "SEMIOTICA SI NEGATIE. ORIENTARE CRITICA IN LOGICA MODERNA" - EDITURA JUNIMEA, IASI, 1973
BARLIBA DAN, IOAN PETRU, STIRBAT TRAIAN - "LOGICA, ADEVAR FORMAL SI RELEVANTA INTERPRETATIVA"
BUNGE MARIO - "STIINTA SI FILOSOFIE" - EDITURA POLITICA, BUCURESTI, 1984
CARNAP RUDOLF - "SEMNIFICATIE SI NECESITATE" - EDITURA DACIA, CLUJ, 1972
CARNAP RUDOLF - "VECHEA SI NOUA LOGICA: CARNAP PRIN EL INSUSI" - EDITURA BUCURESTI
CODOBAN AUREL - "SEMN SI INTERPRETARE: O INTRODUCERE POSTMODERNA IN SEMIOLOGIE SI HERMENEUTICA" - EDITURA DACIA, CLUJ, 2001
DEVITT MICHAEL, STERELNY K. - "LIMBAJ SI REALITATE"
DUMITRIU ANTON - "MECANISMUL LOGIC AL MATEMATICILOR" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1968
DUMITRIU ANTON - "TEORIA LOGICII" - EDITURA ACADEMIEI, 1973
ENESCU GHEORGHE - "FILOSOFIE SI LOGICA" - EDITURA STIINTIFICA, 1973
FLONTA MIRCEA - COGNITO - "O INTRODUCERE IN PROBLEMA CUNOASTERII" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1996
FLORIAN MIRCEA - "LOGICA SI EPISTEMOLOGIE" - EDITURA ANTET, ORADEA, 1996
IOAN PETRU - "LOGICA INTEGRALA" - EDITURA STEFAN LUPASCU, IASI, 1999
RICOEUR PAUL - "CONFLICTUL INTERPRETARILOR. ESEURI DE HERMENEUTICA" - EDITURA ECHINOX, CLUJ, 1999
SALAVASTRU CONSTANTIN, FARTE GHEORGHE, STEFAN CEL MARE, MIHULEAC VALICA, STAN GERARD LEONID - "EXISTENTA. CUNOASTERE. COMUNICARE" - EDITURA UNIVERSITATII "AL. I. CUZA" IASI, IASI, 2002
STANCIULESCU TRAIAN - "INTREBARILE FILOSOFIEI" - EDITURA CRISTAL - CONCEPT, IASI, 2001
SCHLEIERMACHER FRIEDERICH W. - "HERMENEUTICA" - EDITURA POLIROM, IASI, 2001
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
