Bastiliile cad una dupa alta si cercurile de fier care incorsetau constiintele europene se desfac brusc, in ritmul nou al vietii, in care puterea strazii impune violent deviza: Liberte, Egalite, Fraternite! cuvinte sub a caror forta magica cad dogmele de veacuri, bastilii de constiinta ale gandirii Europei de pana atunci. Proclamarea Drepturilor omului si ale cetateanului ca drepturi inalienabile ale fiintei prin proiectul de Constitutie franceza elaborat in 1792, constituie geneza unei noi umanitati. Dilemele generate de schimbarea fundamentala au devenit subiectul unor dezbateri, al caror drapel de lupta era purtat de ganditorii veacului. Anterior, Jean Jaques Rousseau a fundamentat teoretic dreptul natural, dreptul la revolta, dreptul la educatie. Voltaire justifica in secolul mecanicist iluminat de zorii unei reforme mondiale. o recorecta. Balanta pe care Minerva tine in cumpana inclina prea mult talerul incarcat de neadevar. Injustitia cantarita cu aceeasi balanta atarna greu in cumpana istoriei si asta pentru ca Minerva cumpaneste dreptatea legata la ochi. Rationalismul impune o reevaluare a omului de catre sine prin a-si preciza locul sau in lume si in Univers. Identitatea europeana devine o problema de prim ordin in plan social. Identitatea recuperata se resfrange la nivel individual, sub forma constiintei de sine.
Uneori, in interiorul ei, fiinta se strange ghem, cautand un punct de sprijin in Univers. Traditia este ancora solida care-i mentine pe cei ce se tem legati de trecutul istoric, in timp ce, temerari si curajosi, alti buni europeni arunca veacuri de istorie peste bord, pornind pe marile viitorului. Conservatorii reevalueaza tezaurul umanitatii, ridicand moasele sfintilor ca stindard al temerilor lor de schimbari radicale. Nobili de roba isi cumpara bani cash blazoane invechite si calca stramb in elegantele saloane, facand sa freamete de indignare tot ramurisul stufos al arborilor genealogici ai aristocratilor al caror sange pretios, nealterat, se scurge, albastru sub pielea sidefata de paloare. Progresul este imaginea Diavolului remarca cei tematori. Le crepuscule des dieux a commence pour nous, enunta insa profetic, la 100 de ani de la descoperirea libertatii de sine, in 1879, programul unei ligi antisemite.
Evreul, in opozitie cu societatea traditionala, devine simbolul modernitatii, afirma Dirk von Arkel, evreul fiind diavolul in acest context al spaimelor de nou. Treptat, identitatea europeana se defineste ca identitate etnica probata in contextul traditiilor in care biserica catolica defineste bunul european credincios. Civilta cuttolica, un jurnal editat sub egida Pontificatului roman isi adjudeca dreptul de decizie: europeanul este crestin, in acest context evreii fiind denuntati ca paganii straini de Europa. Istoria e un cosmar din care n-ai sa te trezesti niciodata! , exclama Stephen Declalus, unul dintre eroii romanului Ulise.
Privind catre origini, sunt reluate cuvintele lui Caton Batranul ...
JAMES JOYCE, - "ULISE" - ED. UNIVERS, BUCURESTI, 1984, VOL I-II
P. COMMELIN - "MYTHOLOGIE GREQUE ET ROMAINE" - ED. CLASSIQUES GARNIER PARIS, 1956
LEON POLIAKOV - "HISTOIRE DE LANTISEMITISME. LEUROPORE SUICIDAIRE, (1870-1933)" - ED. CALMANN LEVY, COLECTION LIBERTE DE LESPRIT, PARIS, 1977
JACQUES DERRIDA - "LECRITURE ET LA DIFFERENCE" - EDITION DU SEUIL, PARIS, 1967
HORIA C. MATEI - "STATELE LUMII. MICA ENCICLOPEDIE DE ISTORIE" - ED. MERONIA, BUCURESTI, 1999
WERNER HOFMANN - "FUNDAMENTELE ARTEI MODERNE" - ED. MERIDIANE, BUCURESTI, 1977, VOL I-II
EUGENIO GARIN - "UMANISMUL ITALIAN" - ED. UNIVERS, BUCURESTI, 1982
PIERRE CHAUNU - "CIVILIZATIA EUROPEI IN SECOLUL LUMINILOR" - ED. MERIDIANE, BUCURESTI, 1986
FERDANS BRAUDEL - "STRUCTURILE COTIDIANULUI" - ED. MERIDIANE, BUCURESTI, 1984, VOL I-II
"FILOSOFIE CONTEMPORANA" - ED. GARAMOND, BUCURESTI, 1992
LA REVUE DU GENIE MILITAIRE, PARIS, 1888
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
