Unii crestini, traind in societatea contemporana, o societate alienanta si secularizata, nu au posibilitatea de a identifica valorile spirituale prin care sa-si ordoneze viata. Simtind acest gol profan, se indreapta spre manastiri, cu atat mai mult cu cat toti credinciosii pot regasi binele duhovnicesc in viata monahala .
Multi tineri, necunoscatori ai monahismului crestin, au ratacit departe, spre a se lua dupa diverse forme ale practicilor ascetice ne-crestine. Aceste expresii ale unor moduri de viata pseudo-mistice au adesea temeiuri religioase, insa ele sunt de cele mai multe ori straine de Evanghelia Domnului Iisus Hristos.
O parte din cei care cauta acea ,,pace de sus" o confunda cu o lenta intoarcere la natura. Reafirmand, clarificand si prezentand vechile idealuri monastice crestine, Biserica poate oferi un mod de viata autentic crestin celor care cauta pacea si plenitudinea vietii.
Biserica, Trupul lui Hristos in lume, existand si lucrand in contextul social prezent, are ea insasi nevoie de sprijinul unui monahism viguros. Ea trebuie sa-si reaminteasca de aceasta mare comoara a marturiei. De asemenea, prin monahism Biserica va continua nu numai sa traiasca dar si sa creasca, sa se revitalizeze si sa se desavarseasca in duhul Evangheliei.
Dat fiind acest autentic si viu exemplu de viata jerfelnica si abnegatie, cum este marturisit de obstea monahala, Biserica dispune de un standard real si solid, cu care sa masoare si sa-si reoranduiasca lucrarea ei .
Exista numeroase locuri in intreaga lume in care bucuria de a trai laolalta in Domnul lipseste din comunitatea bisericeasca, greutatea efortului individual fiind dusa fara expresia crestina a unitatii in fratietate. Si totusi, aceasta experienta comunitara, unificatoare, a partasiei este bine exprimata in obstea monastica, ea fiind indicatoare pentru toti .
1. 2. Monahismul - marturie crestina in lume:
Manastirile au oferit pana azi, si pot sa ofere in continuare, din experienta lor unica si deosebita, exemple fundamentale inspre folosul intregii obsti credincioase.
Astfel, retragerile duhovnicesti tinute prin grija manastirilor atat pentru laici cat si pentru credinciosi, ofera posibilitatea unei profunde reinnoiri si reangajari fata de Mantuitorul Hristos. Mai mult decat atat, intr-un duh de lauda monahala si de calm, consfatuirile mixte (clerici si laici) capata un sens mai profund si sunt de mare folos pentru Biserica .
In continuare, in cultul particular si public, obstile manastiresti pot mentiona nevoile specifice ale Bisericii si in acest fel sa tina legatura cu trebuintele zilnice ale celeilalte parti a comunitatii crestine. In special obstile monastice sunt cele care au datoria de a se ruga pentru unitatea Bisericii si pentru extinderea imparatiei lui Dumnezeu. Apoi, folosindu-se de mijloacele moderne de comunicare, obstile monastice pot si trebuie sa faca schimb de scrisori de traire duhovniceasca, schimb de indrumare spirituala si schimb de vizite.
Fara a modifica formele traditionale de viata monahala, dar in speranta folosirii talentelor, anumite manastiri pot hotari sa devina centre dedicate slujirii nevoilor specifice Ortodoxiei. Indeletniciri ca muzica, iconografia, cercetarea si studiul Sfintei Scripturi si al Parintilor, ar atrage talente cu preocupari asemanatoare si ar intari si largi procesul in aceste domenii. Deoarece manastirile au fost adeseori paznicii ortodoxiei credintei, ele pot sa devina si depozitare de manuscrise, arta si comori proprii fiecarei traditii. Prezenta unor astfel de articole ar fi o invitatie deschisa pentru credinciosi si pentru orice persoana serioasa, dornica sa faca uz de cultura crestina expusa in propria-i casa .
In alte timpuri, unele manastiri erau centre de unde radia lucrarea misionara. Astazi alte manastiri pot fi intr-o situatie similara, ca sa ne ajute in misiunea Bisericii. Biserica sa incurajeze pe cele care sunt intr-o astfel de situatie, ca sa lucreze cu dragoste pentru extinderea imparatiei lui Dumnezeu.
Instrainarea din lume nu trebuie sa fie sinonima cu lipsa de receptivitate la problemele acesteia. Monahismul poate si trebuie sa revigoreze misiunea, intrucat se prezinta ca o cale directa spre indumnezeirea dupa har a omului . Astfel, solutiile pentru mantuire se ofera de catre cei competenti, cei ce se afla deja pe drumul catre obtinerea ei.
Urmand liniile directoare ale acestei scurte expuneri preliminare, vom incerca in cuprinsul acestui studiu sa observam, in mod detaliat si competent, sensul si implicatiile vietii monahale in existenta Bisericii, rolul activ misionar al monahismului in inima lumii si in retragerea pustiei, precum si directiile monahismului si ale reprezentantilor sai, in contexte istorice specifice si in raport cu personalitati reprezentative ale unor anumite momente de reviriment monastic .
Intentia noastra este aceea de a evidentia rolul activ al monahismului in viata Bisericii si a lumii, de a observa sensul desavarsirii crestine si modul in care aceasta se realizeaza prin dedicarea totala de sine si implinirea poruncilor Domnului Hristos. Desi aparent retras din realitatea existentei cotidiene, monahismul ramane cea mai activa forta a Bisericii, o realitate eminamente duhovniceasca, al carei scop si finalitate
1. Birdas, Emilian, Originea istorica a voturilor monahale, in rev. ,,Glasul Bisericii", XXIX, nr. 1-2, ianuarie-martie, 1954.
2. Bodogae, preot profesor dr. Teosor, Traditia Sfantului Munte in viata popoarelor ortodoxe, in rev. ,,Ortodoxia", an V, nr. 2, aprilie - iunie 1953.
3. Bratulescu, prof. Victor - Sfantul Nicodim, in rev. ,,Mitropolia Olteniei", nr. 5 - 6, 1970.
4. Bulat, prof. T. G., Marturii doumentare cu privire la episcopatul Sfantului Calinic al Ramnicului si Noului Severin, 1850 - 1868, in rev. ,,Mitropolia Olteniei", anul XX, nr. 3 - 4, mart. - apr. 1968.
5. Ciurea, pr. conf. Alexandru I., Momente si aspecte esentiale ale influentei Sfantului Munte asupra vietii religioase din Tarile Romane, in rev. ,,Ortodoxia", an V, nr. 2, aprilie - iunie 1953.
6. Cocora, pr. G - Constantinescu, pr. H., Poiana Marului, in rev. ,,Glasul Bisericii", anul XXIII, nr. 5 - 6, mai - iunie, 1964.
7. Cocora, pr. Gabriel, Mitropolitul Veniamin Costachi, traducator si diortositor de carti bisericesti, in rev. ,,Biserica Ortodoxa Romana", an XCIX, nr. 5 - 6, mai -iunie, 1981.
8. Coliba, Mihai, Magister, Regulile monahale ale Sfantului Vasile cel Mare in istoria vietii monahale si a cultului crestin, in rev. ,,Studii Teologice", an VI, nr. 3-4, 1956.
9. Coman, Ioan G., pr. prof. dr., Importanta si sensul desavarsirii in monahism, in rev. ,,Studii Teologice", seria a II-a, an VII, nr. 3-4, martie-aprilie, 1955.
10. Dima, Magistrand Dumitru, Contributia
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
