In Legea Invatamantului din Republica Moldova este trasata problema necesitatii formarii personalitatii in devenire, care este in stare sa se adapteze noilor conditii social-economice. In special, instruirea prescolara trebuie sa faciliteze formarea personalitatii libere, creative a copilului, dezvoltarea capacitatilor sale intelectuale. In legatura cu aceasta apare necesitatea perfectionarii programelor de instruire care ar deveni o baza reala a instruirii generale, si, in acelasi timp, ar servi drept punct orientativ pentru pregatirea efectiva a prescolarilor pentru viata. In asa mod, instruirea atat teoretica, cat si practica in cadrul tuturor activitatilor, este necesara de a fi completata cu noi aspecte, care necesita activitati practice(cu elemente de transformari pe suprafete si in spatiu). Luand in consideratie necesitatea de a completa instruirea matematica cu noi aspecte a fost formulata tema cercetarii mele.
Curriculum-ul propus de Ministerul Invatamantului (1997) [4] prevede transferul accentului de la instruirea bazata pe transmiterea de informatii la instruirea care pune in prim-plan formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale, dezvoltarea gandirii.
Pentru rezolvarea acestor sarcini continutul programei trebuie sa determine continutul instruirii sa aiba scopuri finite si clare care pot fi atinse in cadrul continutului manualelor necesare si a diferitor materiale didactice, trebuie sa determine nivelul obligatoriu de pregatire matematica a tuturor prescolarilor si sa gaseasca posibilitatea evolutiei in dezvoltarea matematica.
Unul din obiectivele formarii reprezentarilor elementare matematice la gradinita, prevazut de curriculum suna in felul urmator: asimilarea informatiei, dezvoltarea priceperilor si deprinderilor matematice; ca obiect al stiintei: amplasarea pe suprafata si in spatiu a unor obiecte in corespundere cu indicatiile exacte date, cunoasterea corpurilor si figurilor geometrice, cunoasterea si aplicarea regulilor, raporturilor. De aceea tema cercetarii noastre ne demonstreaza ca este o modalitate de atingere a obiectivelor prevazute de curriculum.
Importanta, semnificatia care copilul o da unei notiuni oarecare si corespunzator nivelul maiestriei de care el da dovada la folosirea notiunii date nu depinde numai de factorii continutului sau de capacitatile sale intelectuale. De aceea a aparut necesitatea de a elabora programe in care majoritatea scopurilor au un caracter strict formativ sau combina aspectele informationale cu cele formative. Asa fel de scopuri presupun formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale printre care este si infaptuirea trecerii permanente de la diferite reprezentari ale notiunilor matematice si operarea cu astfel de reprezentari drept o trecere de la concret la abstract si invers.
Continutul cursului de matematica in grupele mari (conform curriculum-ului) include volumul materialului despre recunoasterea pozitiei in spatiu si folosirea transformarilor, schimbarilor geometrice. Copilul trebuie sa posede urmatoarele deprinderi si abilitati:
- a determina pozitia obiectului in spatiu (conform datelor orientative precise), folosind prepozitii de tipul urmator: pe, in, de asupra, langa, in fata, dupa etc.;
- a recunoaste: pozitia orizontala, verticala
Ananiev B. P. , Ribalco E. F., Osebennosti vospitania prostranstva u detei. Moskva, 1964.
2. Artemov A. C., Sostav i metodica formirovania gheometriceskih umenii scolinnicov, Penza, 1969.
3. Bulboaca Madlena, Alecu M., Metodica activitatilor matematice in gradinita si in cl. I, Bucuresti, 1996.
4. Cemortan S., Ciobanu L., Bolboceanu A., Curriculum-ul educatiei copiilor in institutiile prescolare de diferite tipuri, Chisinau, 1997.
5. Cetveruhin N. F., Formirovanie i razvitie prostranstvennih predstavlenii uciascihsea, Moskva, 1964
6. Dienes Z., Un studiu experimental asupra invatarii matematicii, E.D.P., Bucuresti, 1973
7. Ermocov E., Izucenie psihologhiceschih mecanismov ghibcosti mislenia doscolinicov. II Voprosi psihologhii, 1996, Nr.1
8. Fidler M., Matematica uje v detscom sadu, Moskva, 1981
9. Fridman L. M., Kulaghina I. Iu., Psihologhiceskii spravocinic ucitelea, Moskva, 1991
10. Galperin P., Alconin D., K analizu teorii J. Piaje o razvitii detscogo maslenia II Gheneticescaia psihologhia J. Piaje, Moskva, 1967
11. Galperin P., K isledovaniiu intelectualinogo razvitia rebionca.II Voprosa psihologhii, 1969
12. Grudenov Ia. V., Psihologo-didacticeschie osnova metodichi obucenia matematiche, Moskva, 1987
13Grudenov Ia. I., Metodica soversenstvovania prepodovania matematichi, Moskva, 1987
14. Leusina A. M., Formirovanie elementarnih matematiceskih predstavlenii u detei doscolinogo vozrasta, Moskva, 1974.
15. Litvinenco V. M., Zadaci na razvitie prostranstvenah predstavlenii, Moskva, 1991
16. Mica enciclopedie matematica, Bucuresti, E:T., 1980
17. Mihailov Z., Probleme si jocuri matematice pentru prescolari, Chisinau, 1993
18. Mateias A., Instrumente de evaluare a performantelor matematice II Revista invatamantului prescolar, Bucuresti, 1994
19. Metlina L. S., Zaniatie po matematiche v detscom sadu, Moskva, 1982
20. Moro M. I., bantova M. A., Belitiucova G. V., Matematica v I classe, Moskva, 1989
21. Nemov R. S., Obscie osnovi psihologhii, Moskva, 1994
22. Nemov R. S., Psihologhia obrazovania, Moskva, 1994
23. Neagu M., Beraru G., Activitati matematice in gradinita, Iasi, 1997
24. Nepomneanskii N., Psihologhiceskii analiz obucenia detei 3-7 let, Moskva, 1983
25. Nikitin B., Razvivaiuscie igri, Moskva, 1985
26. Novie issledovania v psihologhii, Nr.3, 1974
27. Novie issledovania v psihologhii, nr.1, 1997
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
