H. D. S. reprezinta sangerarea la nivelul tubului digestiv, proximal: esofag, stomac, duoden si jejunul proximal exteriorizandu-se prin varsaturi (hematemeza) si/sau prin scaun (melena), fiind insotita adeseori de simptome clinice, uneori severe, in functie de intensitatea hemoragiei.
Hematemeza consta in eliminarea de sange prin varsatura provenita din stomac.
Culoarea ti aspectul sangelui vomat depinde de concentratia de HCl din stomac si de timpul scurs de la debutul sangerarii pana la exteriorizarea ei.
Daca varsatura apare dupa producerea sangerarii, sangele este rosu. Daca varsatura apare tardiv, atunci sangele va fi rosu inchis, brun sau negru. Sangele este amestecat de obicei cu cheaguri, lichid inchis si resturi alimentare.
Hematemeza are uneori aspectul asemanator drojdiei de cafea datorita micilor cheaguri sangvine precipitate si transformarii Hb in hematina sub actiunea HCl. O sangerare suficient cantitativ pentru a determina hematemeza este urmata adeseori de scaune melenice.
Hematemeza trebuie diferentiata de hemoptizie, care consta in eliminarea pe gura, prin tuse, de sange rosu, spumos, aerat, provenit din caile respiratorii si care este precedata de o senzatie de caldura retrosternala si urmata timp de cateva zile de spute hemoptoice.
Hematemeza mai trebuie diferentiata si de eliminarea prin varsatura sangelui inghitit ce provine fie printr-un epistaxis abundent, fie printr-o sangerare din gura sau faringe (determinata de tumori, traumatisme, inflamatii) hemoptizie.
MELENA reprezinta eliminarea unor scaune abundente moi, lucioase, fetide, negre (ca pacura) datorita prezentei sangelui diferit provenit de la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului.
Culoarea neagra este data de prezenta pigmentilor porfirinici. Chiar si leziuni ale jejunului, ileonului sau colonului ascendent pot produce melena.
Melena apare cand in intestinul superior patrund cel putin 50-80 ml sange.
Socul si moartea consecutive unei H.
D. S. abundente si rapide pot surveni inainte de exteriorizarea sangerarii.
Eliminarea unor scaune melenice continua cateva zile, dupa oprirea sangerarii, mai ales daca acesta a fost abundenta, iar hemoragiile oculte sunt prezente inca 7-10 zile, uneori 3 saptamani.
Melena nu trebuie confundata cu scaunele negre ce apar dupa unele alimente (mure, afine, carnati cu sange) si care nu au consistenta si luciul scaunului melenic, iar pacientii nu prezinta semne de anemie sau colaps.
H.
D. S. poate fi: H.
D. S. mica: se pierd pana la 250 ml sange si nu apar efecte sistematice; H.
D. S. moderata: cand cantitatea de sange pierduta este intre 250 si 1000 ml.
TA nu scade semnificativ, Hb ramane peste 10%; H.
D. S. mare: cand depaseste 1000 ml sange, sangerarea determina soc, Hb < 8 g%. 2. Etimologie Cauzele cele mai importante ale H.
D. S. sunt: Afectiuni ale tubului digestiv: boli ale esofagului: varice esofagiene rupte; esofagite; ulcer peptic esofagian; tumori maligne si benigne; sindromul Mallory-Weiss; dupa esofagoscopie, biopsie ...
LUCRETIA TITIRCA - "URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE"
LUCRETIA TITIRCA - "BREVIAR DE EXPLORARI FUNCTIONALE SI DE INGRIJIRI SPECIALE"
A. BALTA - "TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRI"
C. MOZES - "TEHNICA INGRIJIRILOR BOLNAVULUI"
NICOLAE RADU - "MANUAL DE ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA"
MARIN VOICULESCU - "MEDICINA GENERALA"
D. VASILE, M. GRIGORIU - "CHIRURGIE SI SPECIALITATI INRUDITE"
M. MIHAILESCU - "CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII"
C. BORUNDEL - "MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU ASISTENTII MEDICALI"
EUGEN PORA - "DICTIONARUL SANATATII"
Z. FILIPESCU - "TERAPIA INTENSIVA IN URGENTELE MEDICO - CHIRURGICALE"
C. MOZES - "INGRIJIREA SPECIALA A BOLNAVILOR"
G. CONSTANTINESCU - "ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA"
"AGENDA MEDICALA", 1999
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
