Capacitatea tesuturilor specializate de a functiona in mod intregrat ca fiind componente ale organismului intact este posibila, in mare parte, prin intermediul a trei sisteme ale comunicarii extracelulare: 1-sistemul nervos, care transmite semnale electrochimice intre creier si tesuturile perifericesau intre tesuturi in cadrul circuitelor reflexe; 2-sistemul endocrin, care elibereaza mediatori chimici numiti hormoni in circulatie pentru a actiona la distanta fata de locurile lor de origine; 3-sistemul imunitar, care protejeaza organismul impotriva amenintarilor externe (bacterii, virusuri, fungi) si interne (malignizarea). S-a constatat ca nu este o distinctie mare intre sistemul nervos si endocrin.
Astfel sistemul nervos elibereaza agenti chimici care pot actiona ca mediatori locali sau ca adevarati hormoni in circulatie, si hormoni de mai multe tipuri care pot de asemenea actiona ca mediatori neuorogenici in sistemul nervos central. La nivelul hipotalamusului si hipofizei este o legatura intima intre sistemul nervos si endocrin, care serveste la integrarea celor doua sisteme intr-un control functional unit. Sistemul imunitar, care a fost mult timp considerat a functiona autonom, este acum recunoscut ca un sistem reglat, supus controlului endocrin si neural (Larsen, 1992). Glandele endocrine (endos=inauntru, crinos=secretie), numite si glande cu secretie interna, sintetizeaza substante chimice -hormoni- care, eliberate in curentul sangvin sau limfatic, ajung in celule si controleaza variate mecanisme morfo-functionale ale unor celule specializate.
Intreg acest ansamblu format din glande endocrine, hormoni, caile de transport ale hormonilor si celulele influentate de hormoni alcatuiesc sistemul endocrin.
1-celula endocrina, purtatoare a unei substante chimice cu rol de mesager (purta-toare a unei informatii) numita hormon; 2-celula tinta, care contine un receptor specific ce primeste informatia (transmisa de hormon) si raspunde printr-un anumit efect.
Mecanismul functionarii sistemului endocrin poate fi explica din punct de vede-re biocibernetic.
Sistemul este deschis: diferiti factori din afara sistemului il pot influenta (Rabega, 1983). Prin definitia originala, celulele endocrine sunt cele producatoare de secretii, pe care le elibereaza direct in circuitul sangvin sau limfatic care le transporta la celulele organismului, asupra carora isi exercita actiunea. Aceste celule, de obicei, sunt grupate si formeaza glande endocrine ce nu au un canal de scurgere a secretiei diferentiindu-se de glandele cu secretie extrena care au un astfel de canal.
Hormonul este o substanta chimica produsa de o celula (glanda endocrina) specializata, cu rol de mesager, purtator al unei informatii care determina raspunsurile a priori programate ale celulelor tinta, cand sunt recunoscute si legate de receptori relativ specifici, avand ca rezultat un efect (e) biologic celular amplificat.
Activitatea biologica hormonala rezida in complexul hormon-receptor. Receptorul hormonal este o macromolecula ...
DUMITRACHE C. , IONESCU B. - "HIPERTIROIDIA", "INSUFICIENTA TIROIDIANA" IN "ENDOCRINOLOGIE - ELEMENTE DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT" - EDITURA NATIONAL, BUCURESTI, PAG. 317 - 406, 1997
FUNDARO C. , OLIVIERI A. - "OCCURRENCE OF ANTI - THYROID AUTOANTIBODDIES IN CHILDREN VERTICALLY INFECTED WITH HIV - 1" - J. PEDIATR ENDOCRINOLOGY METABOLISM, 1998
GUDOVAN E. - "AUTOIMUNITATEA IN PATOLOGIA ENDOCRINA: TIROIDITELE AUTOIMUNE" - UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "CAROL DAVILA", BUCURESTI, PAG. 12 - 38, 1997
ARVAN PAG. , KIM PAG. S. - "INTRACELLULAR PROTEIN TRANSPORT TO THE THYROCYTE PLASMA MEMBRANE: POTENTIAL IMPLICATIONS FOR THYROID PHYSIOLOGY" - ENDOCRINOLOGY, NEW YORK, 1997
BADIU GH. , TEODORESCU - EXARCU I. - "SISTEMUL ENDOCRIN" IN "FIZIOLOGIE" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, PAG. 324 - 403, 1993
BADESCU A. , CARUNTU I. - "GLANDA TIROIDA" IN "TESUTURI NORMALE: CURS DE HISTOLOGIE" - EDITURA GRAPHIX, IASI, PAG. 97 - 129, 1994
BEINWEIN D. , BENKER G. - "CHEKLIST ENDOCRINOLOGIE ET METABOLISM" - EDITURA GEORG THIEME, STUTTGART, PAG. 45 - 51, 1996
BISTRICEAN M. , CERGA A. - "FIZIOLOGIA TIROIDEI" IN "CURS DE ENDOCRINOLOGIE CLINICA - PENTRU UZUL STUDENTILOR" - UNIVERSITATEA CRAIOVA, FACULTATEA DE MEDICINA, EDITURA REPROGRAFIA UNIVERSITATII, PAG. 116 - 117, 1990
BOGDAN F. - "GLANDA TIROIDA" IN "HISTOLOGIE - PENTRU UZUL STUDENTILOR" - UNIVERSITATEA CRAIOVA, FACULTATEA DE MEDICINA, PAG. 34 - 51, 1989
CAVALIERI R. R. - "IODINE METABOLISM AND THYROID PHISIOLOGY: CURRENT CONCEPTS" - NUCLEAR MEDICINE SERVICE, CALIFORNIA, 1997
COCULESCU M. , STANCIU R. - "FIZIOPATOLOGIA TIROIDEI" IN "FIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN" - EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, PAG. 363 - 425, 1989
WILSON D. J. , FOSTER D. W. - "HORMONES AND HORMONE ACTION" IN "WILLIAMS TEXTBOOK OF ENDOCRINOLOGY" - 8 TH EDITION, W. B. SAUNDER COMPANY, PHILADELPHIA, LONDON, TORONTO, MONTREAL, TOKYO, PAG. 1 - 2, 1992
WOLFFE P. A. , RUND D. - "DETERMINANTS OF TR ASSOCIATION WITH CHROMATIN" IN "CLINICS IN ENDOCRINOLOGY AND METABOLISM" - NR. 2, W. B. SAUNDERS COMPANY, LONDON, PHILADELPHIA, PAG. 135 - 138, 1998
YAMAZAKI K. , EYDEN B. P. - "INTERFOLLICULAR FIBROBLASTS IN THE HUMAN THYROID GLAND" - JOURNAL OF SUBMICROSCOPIC CYTOLOGY & PATOLOGY, TOKYO, 1997
YANG H. , PUQUING Y. - "FEEDBACK REGULATION OF THYROTROPIN - RELEASING HORMONE GENE EXPRESSION BY THYROID HORMONE IN THE CAUDAL RAPHE NUCLEI IN RATS" IN "ENDOCRINOLOGY" - VOL. 140, NR. 1, THE ENDOCRINE SOCIETY, LOS ANGELES, 1999
YU F. H. , KO W. C. - "SUPPURATIVE ACINETOBACTER BAUMANII THYROIDITIS WITH BACTEREMIA PNEUMONIA" - DIVISION OF ENDOCRINOLOGY AND METABOLISM, TAIWAN, 1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
