Studiu privind fiziopatologia traunmatismelor cranio - cerebrale

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 OASELE CAPULUI
1.1 OASELE CRANIULUI
1.2 OASELE FETEI (OSSA FACIEI) SAU ALE VISCEROCRANIULUI
1.3 SCHELETUL CAPULUI IN INTREGIME
1.4 NEUROCRANIUL SAU CRANIUL (CRANIUM)
1.4.1 SUPRAFATA EXTERIOARA A NEUROCRANIULUI
1.4.2 SUPRAFATA INTERIOARA A NEUROCRANIULUI
1.5 VISCEROCRANIUL
1.5.1 CAVITATILE NEURO - SI VISCEROCRANIULUI
1.6 DEZVOLTAREA CRANIULUI
1.6.1 DESMOCRANIUL
1.6.2 CONDROCRANIUL
1.6.3 OSIFICAREA CONDROCRANIULUI
1.6.4 DEZVOLTAREA OASELOR DE MEMBRANA ALE CRANIULUI
1.7 ARHITECTURA SCHELETULUI CRANIULUI
2 FIZIOPATOLOGIA TRAUMATISMELOR CRANIO - CEREBRALE
2.1 FACTORII FIZICI SI MECANISMELE INDUSE DE ACESTIA
2.2 FACTORII BIOLOGICI
2.2.1 FIZIOPATOLOGIA LEZIUNILOR SI A PERTURBARILOR FUNCTIONALE POSTTRAUMATICE
2.2.2 FIZIOPATOLOGIA EDEMULUI CEREBRAL
3 METODE IMAGISTICE DE INVESTIGARE IN FRACTURILE CRANIENE
3.1 RADIOGRAFIE STANDARD
3.2 COMPUTER TOMOGRAFIA
3.3 REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
3.4 DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC CLASIC IN FRACTURILE CRANIENE
3.5 INCIDENTE DE ANSAMBLU
3.5.1 IMAGINEA DE PROFIL EVIDENTIAZA RADIOGRAFIC URMATOARELE
3.5.2 IMAGINEA DE BAZA A CRANIULUI
3.5.3 INCIDENTE DE FATA
3.6 INCIDENTE REGIONALE
3.6.1 PENTRU STANCILE TEMPORALE
3.6.1.1 INCIDENTE BILATERALE SI COMPARATIVE
3.6.1.2 INCIDENTE UNILATERALE
3.6.2 PENTRU FANTA SFENOIDALA SI CANALUL OPTIC
3.6.3 ASPECTE RADIOLOGICE ALE CRANIULUI PA VARSTE
3.6.4 ASPECTE RADIOLOGICE ALE EVOLUTIEI LEZIUNILOR CRANIENE POSTTRAUMATICE
3.7 COMPUTER TOMOGRAFIA
3.7.1 PRINCIPIUL TEHNIC
3.7.2 KILOVOLTAJUL SI MILIAMPERAJUL
3.7.3 TIMPUL DE SCAN
3.7.4 COLIMAREA FASCICULULUI
3.7.5 ALEGEREA POZITIEI 0 DE SECTIUNE
3.7.6 ALEGEREA MODULUI DE LUCRU
3.7.7 RECONSTRUCTII IN PLANURI MULTIPLE
3.7.8 PLANUL DE SECTIUNE
3.7.9 GROSIMEA SECTIUNII
3.7.10 FEREASTRA DE VIZUALIZARE
3.7.11 METODE DE CONTRAST
3.7.12 INDICATIILE COMPUTER TOMOGRAFIEI IN TRAUMATISMELE CRANIO - CEREBRALE
3.7.13 PROTOCOLUL EXAMENULUI
3.8 REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
4 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEZIUNI TRAUMATICE CRANIO - CEREBRALE
4.1 LEZIUNI TRAUMATICE ALE SCALPULUI
4.2 LEZIUNILE TRAUMATICE ALE NEUROCRANIULUI
4.3 LEZIUNI TRAUMATICE ALE CREIERULUI

Extras din licența:

Oasele capului sunt in numar de 23. Dintre acestea numai mandibula si hioidul sunt mobile. Celelalte oase sunt fixe.

Oasele capului se pot imparti in: oasele craniului sau neurocraniul, in care este adapostit creierul, si in oasele fetei sau viscerocraniul, in care sunt adapostite unele organe de simt si segmente initiale ale aparatului respirator si digestiv.

Oasele craniului (ossa cranii) sunt in numar de 15; formeaza calvaria si baza craniului.

Ele sunt: frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipitalul, doua parietale, doua temporale, doua cornete inferioare, doua lacrimale, doua nazale si vomerul.

Frontalul (os frontale) este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului.

Ia parte, de asemenea, la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor. Este un os pneumatic, neregulat si latit. Frontalul este format dintr-o portiune verticala sau solzoasa si o portiune orizontala formata la randul ei, de o portiune nazala si de o portiune orbitala.

Portiunea solzoasa face parte din calvaria, in timp ce portiunea orizontala ia parte la formarea bazei craniului.

Orientare: se aseaza in jos portiunea ce prezinta o mare scobitura, iar inainte, portiunea mai boltita a osului.

Formeaza portiunea anterioara a calvariei.

Prezinta doua fete si o margine.

Fata exocraniana sau externa (facies externa) prezinta: eminentele frontale (tuber frontale), care sunt doua ridicaturi netede, situate de o parte si de alta a liniei mediane; doua proeminente transversale situate sub eminentele frontale, numite arcuri supraciliare (arcus superciliaris); o suprafata numita glabela (glabella), cu o mare importanta in antropologie, situata intre arcurile supraciliare; dedesubtul arcurilor supraciliare se gaseste marginea inferioara a portiunii solzoase; ea prezinta limita dintre portiunea solzoasa si cea orbitala a frontalului.

Aceasta margine este curba si poarta denumirea de margine supraorbitala (margo supraorbitalis). Ea se termina lateral cu un proces zigomatic (processus zygomaticus) ce se articuleaza cu osul cu acelasi nume.

Marginea supraorbitala este strabatuta de gaura supraorbitala (foramen sive incisura supraorbitalis), iar medial de aceasta de catre scobitura frontala (incisura sive foramen frontale); lateral se gaseste cate o linie temporala (linea temporalis); uneori pe linia mediana se afla sutura metopica (sutura metopica); aceasta sutura exista in viata intrauterina si la nastere, osul frontal fiind format din doua jumatati simetrice.

Fata endocraniana sau interna (facies interna) prezinta pe linia mediana: gaura oarba (foramen cecum) de la care pleaca in sus; creasta frontalului (crista frontalis), pe care se prinde coasa creierului. Creasta frontalului se continua cu santul sinusului sagital superior pentru sinusul omonim al durei mater.

De o parte si de alta a liniei mediane se gasesc santuri arteriale (sulci arteriosi), impresiuni digitiforme (impressiones digitatae) si eminente mamilare.

Marginea solzului sau marginea parietala (margo ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu privind fiziopatologia traunmatismelor cranio - cerebrale
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2006
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
103 pagini
Imagini extrase:
68 imagini
Nr cuvinte:
35 847 cuvinte
Nr caractere:
204 495 caractere
Marime:
158.36KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Medicină
Sus!