Septicemii cu bacili gram-negativi

Septicemiile se mentin in actualitate datorita gravitatii evolutiei lor cat si frecventei aflata in continua crestere. O serie de factori favorizanti cresc frecventa septicemiilor si bacteriemiilor. Unii din acesti factori reprezinta un tribut platit progresului medical, deoarece:

- se recurge la numeroase proceduri diagnostice si terapeutice invazive (endoscopii, cateterisme, punctii bioptice);

- se folosesc manopere terapeutice complexe (operatii pe cord deschis, proteze valvulare si respiratorii, hemodializa);

- selectarile de bacterii rezistente la antibiotice uzuale;

- a crescut semnificativ ponderea persoanelor cu stari de imunodepresie prin: raspandirea considerabila a tratamentelor cu citostatice, cirotici, diabetici, neoplazici, afectiuni cronice imunodepriman-te avand o perioada de supravietuire mai prelungita, varstnici).

La aceste aspecte se adauga o crestere a septicemiilor datorita prevalentei bacteriilor multirezistente la antibiotice sau a implicarii unor germeni noi cu patogenitate conditionata, prevalenta a organismelor receptive si cu rezistenta scazuta la infectii.

Aceste conditii explica mortalitatea inca mare prin septicemii (20-30%), uneori chiar mai mult in cazul septicemiilor cu bacili Gram-negativi (40-50%).

Lucrarea de fata isi propune efectuarea studiu privind aspectele clinico-evolutive si terapeutice ale septicemiei cu bacili Gram-negativi.

Pentru realizarea acestei lucrari au fost luate in studiu foile de observatie intocmite bolnavilor internati in Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Dr. V. Babes" in perioada 1 ianuarie 1987-31 decembrie 1998 si care aveau inscris diagnosticul de septicemie cu unul din germenii Gram-negativi.

Observatiile clinice si de laborator, conduita terapeutica si evolutia notate in aceste foi de observatie, constituie fondul de date care a stat la baza efectuarii prezentei lucrari.

II. Delimitarea notiunii: definitie, caracteristici, precizare de termeni

Septicemia reprezinta un sindrom clinic determinat de invazia in torentul sangvin a microorganismelor si a produsilor lor toxici.

Este caracterizata prin:

- poarta de intrare a infectiei;

- focar septic primar de multiplicare, constituit in vecinatatea portii de intrare, in care germenii se inmultesc si de unde printr-o comunicare obligatorie cu torentul circulator (vene, artere, limfatice) sunt diseminati in sange continuu sau intermitent;

- prezenta germenilor in sange (hemoculturi pozitive);

- focare septice secundare = metastaze septice cu evolutie de sine statatoare dar cu potential de diseminare a germenilor in torentul circulator;

- manifestari generale grave: febra, frisoane, tahicardie, tahipnee, alterarea constientei + manifestari din partea organelor, aparatelor si sistemelor afectate cu numeroase dezechilibre metabolice (acidoza, azotemie, hemoragii);

- evolutie neregulata si grava, cu mortalitate mare, tendinta de vindecare naturala fiind exceptionala.

Bacteriemia constituie prezenta trecatoare de germeni in sange, fara expresie clinica sau cel mult asociata cu frisoane si febra, dar fara sa prezinte tabloul clinic de durata si fara metastaze, ca in septicemie. Au fost puse in evidenta prin hemoculturi pozitive la persoane supuse la extractii dentare, in cursul unor cateterisme septice ale cailor urinare sau in cursul pneumoniei pneumococice si al meningitei meningococice.

Hipotensiunea si semnele perfuziei insuficiente la nivelul organelor interne caracterizeaza socul septic.

Hipotensiunea arteriala este definita ca PA sistolica < 90 mmHg fata de nivelul obisnuit.

MSOF (insuficienta organica multipla) este definita ca insuficienta a cel putin trei organe / functii dintre urmatoarele: rinichi, ficat, SNC, cardiocirculatorie, respiratorie, hematopoetica.

Stadiile procesului septic

III. Etiologie

Spectrul etiologic este extrem de variat, fiind implicati germeni patogeni si conditionat patogeni aerobi si anaerobi:

- bacterii;

- fungi patogeni;

- unele rickettsii (endocardita cu Coxiella burneti).

Forme severe pot aparea in infectii cu orice tip de microorganisme. Totusi, socul septic

1. Angelescu M- Ghid practic de antibioticoterapie, Editura Medicala, Bucuresti 1988

2. Mabdell, Douglas, Benett- Principles and Practice of Infections Diseases, !988

3. Bocarnea C- Probleme de diagnostic diferential in patologia infectioasa, Editura Medicala, Bucuresti, 1985

4. Chiotan Mircea- Boli infectioase (curs universitar)-vol II-1997

5. Harrison' s- Principles of internal medicine, 12 th edition, vol I, 1991

6. Debeleac Lucia, Popescu Dranda- Microbiologie, Editura Medicala Amaltea, 1994

7. Dahri M, Jebali A- Beware of yeast septicemia intensive care medicine, Cahiers d' Anesthesiologie, 1995

8. Goulou M- Tratamentul septicemiilor cu bacili gram negativi cu ceforaxim, Presse Med, 1981

9. Caruntu C, Caruntu V-Vademecum de boli infectioase, Editura Medicala, Bucuresti, 1975

10. Kaneko H, Nakauchi K- An analysis of 41 elderly pacients with urosepsis, fapanesse fournal of Geriatrics, 1995

11. Lambe A- Raspunsul imun la opt bolnavi infectati cu Bacteroides fragilis, Y.Infect.Des, 1975

12. Pieron R- Septicemii sau bacteriemii cu germeni gram negativi intr-un serviciu de medicina interna, Sem.Hop. Paris, 1993

13. Stroescu V- Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicala, Bucuresti, 1995

14. Voiculescu M- Boli infectioase, vol I, Editura Medicala, Bucuresti, 1989

15. Chiotan Mircea- Manifestarile clinice si de laborator ale agresiunii celulare in septicemia adultului, 1977

16. Radman I, Kalenic S- Sepsis caused by Yersinia enterocolitica in a female patient with liver cirrhosis-Lijecnick Vjesnik, 113(1-2), 1991 Ian-feb

17. Bone R.C.- Gram-negative sepsis-Backgroung, clinical features and interventious-chest, 100(3), 1991 Septicemie

18. Bittner Y si colab- Agentii bacterieni ai infectiilor postabortum si postpartum; Microbiologie, Bucuresti, 1986

19. Kreger B.E., Craven D.E. si colab- Gram-negative bacteriemia. Reassessment' of etiology, epidemiology and ecology in 612 patients, 1980

20. Mannel D, Mayer H- Insolation and Chemical Characterisation of the Enterobacterial Common Antigen; Eur. Y. Biochem, 1978

21. Mekay, Shapiro S.S.- Alteratious in the blood coagulation system induced by bacterial endotoxin. In vivo generalized. Schwartzmann reaction, Y. Exp. Med, 1972

22. Me Cabe W.R.- Gram-negative bacteriemia; Adv. Intern Med., 1974

23. Paun L -Tratamentul infectiilor acute severe;