evoluat aparat conduce marea majoritate a functiilor organismului uman asigurand un echilibru armonic. Posibilitatea de reactivitate la excitatiile mediului inconjurator caracteristica fiintelor vii, este exercitata de sistemul nervos central care transmite apoi comenzi la celelalte organe si sisteme.
Transmisia nervoasa este asigurata de celulele nervoase si prelungirile lor, care impreuna formeaza neuronii cu particularitati biologice (excitabilitate, conductibilitate, reactivitate). Scoarta cerebrala a noului nascut difera de scoarta adultului nu prin numarul de celule, care nu se mareste odata cu cresterea ci prin caracterul si marimea celulelor nervoase, indicele cel mai important de maturare a structurii histologice a encefalului il constituie mielinizarea axonilor celulelor nervoase, care se produce pe regiuni, in ordinea aparitiei ei filogenetice. Astfel, in cea mai mare parte a scoartei, acest proces incepe in prima luna de viata extrauterina, (in circumvolutia precentrala el incepe in luna a IV-a, iar in regiunea temporala in luna a VI-a). Concomitent are loc si perfectionarea functiilor corticale.
Faptele care caracterizeaza procesul de dezvoltare a miscarilor la copii permit sa adoptam urmatoarea concluzie enuntata de Scelvanov: cu cit rolul pe care il joaca scoarta cerebrala in dezvoltarea miscarilor este mai mare, cu atat mai prelungita este perioada de dezvoltare a lor si cu atat mai important este rezultatul final, adica complexitatea si diversitatea miscarilor adultilor. Ceva mai mult, insasi dezvoltarea scoartei cerebrale este dependenta de experienta motorie, care organizeaza scoarta cerebrala, mareste viteza conexiunilor temporare, faciliteaza un raspuns precis si complex.
Paralizia spastica cerebrala infantila este o entitate nosologica cunoscuta de multa vreme. Aspectul clinic al formei predominant spastica a fost descris de Little, inca din secolul XIX, sub numele bolii care-i poarta numele.
Bobath defineste acest grup de afectiuni ca fiind mai degraba expresia unor modalitati anormale de postura si miscare decat o lipsa de functionare a unei activitati neuro-musculare. Pentru a o deosebi din grupul mare al paraliziilor spastice acele cazuri care au intelect normal sau macar suficient, ceea ce creaza alte posibilitati de reeducare si mai tarziu de inserare sociala, TARDIEU a introdus termenul de infirmitate motorie cerebrala.
(I. M. C. ). In literatura germana a aparut de curand termenul Cerebralen-Bewegungsstorung (tulburare a miscarii de origine cerebrala). Profesorul D.
Vereanu si colaboratorii sai au folosit definitia tulburare persistenta, fara sa fie fixa, a motricitatii si posturii aparuta de la nastere sau in primii ani de viata si legata de o atingere netumorala si nedegenerativa a creierului, survenind in cursul dezvoltarii sale normale, inainte, in timpul sau dupa nastere. Dar leziunea cerebrala nu provoaca numai efecte asupra motricitatii: inteligenta, expresia caracteriala, aspectul senzorial sunt frecvent ...
ARSENI C. - TRATAT DE NEUROLOGIE, EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1980
BOBATH BERTA, BOBATH KAREL - DIE MOTORISCHE ENTWICKLUNG BEI ZEREBRAL PARESEN, GEORG THIEME VERLAG STUTTGART - NEW YORK, 5 AUFLAGE, 1998
BOTA CORNELIA - FIZIOLOGIA EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI - ERGOFIZIOLOGIE, EDITURA ANTIM IVIREANU, RAMNICU VALCEA, 1997
CHIRU FLORIAN - NEUROLOGIE, GHID PRACTIC, EDITURA CISON, BUCURESTI, 1998
CORDUN MARIANA - KINETOLOGIE MEDICALA, EDITURA AXA, BUCURESTI, 1999
CRETU ANTOANETA - AFECTIUNI REUMATICE CARE BENEFICIAZA DE KINETOTERAPIE, EDITURA ROMFEL, BUCURESTI, 1996
DRAGNEA ADRIAN - ANTRENAMENTUL SPORTIV, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1996
FLORIAN CHIRU - NEUROLOGIE, GHID PRACTIC, EDITURA CISON, BUCURESTI, 1998
HORGHIDAN V. - COMPENDIU DE NEUROLOGIE, EDITURA 100 + 1 GRAMAR, BUCURESTI, 1997
ISPAS CRISTIAN - NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALA PENTRU KINETOTERAPEUTI, EDITURA ART DESIGN, BUCURESTI, 1998
KINESITHERAPIE SCIENTIFIQUE N0238, EDITION "KINESITHERAPIE", PARIS, 1992
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
