Infecții peritoneale. Studiu asupra etiologiei microbiene

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
2 PREZENTAREA ANATOMO - FIZIOLOGICA SI MICROBIOLOGICA A PERITONEULUI
2.1 HISTOLOGIA PERITONEULUI
2.2 FUNCTIA PERITONEULUI
2.3 PARTICULARITATI MORFOFIZIOPATOLOGICE ALE PERITONEULUI
3 ETIOLOGIA INFECTIILOR PERITONEALE
3.1 ETIOPATOGENIA INFECTIILOR PERITONEALE
3.2 PREZENTAREA SPECIILOR MAI FRECVENT IZOLATE DIN LICHIDUL PERITONEAL
3.2.1 FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE
3.2.2 FAMILIA PSEUDOMONADACEAE
3.2.3 BACTERII GRAM POZITIVE
3.3 PARTICULARITATI ALE INFECTIILOR PERITONEALE
3.3.1 GERMENI IMPLICATI IN APARITIA PERITONITELOR LA BOLNAVII CU DIALIZA PERITONEALA CRONICA
3.3.2 PARTICULARITATI ALE PERITONITELOR SPONTANE MICROBIENE APARUTE LA PACIENTII CU CIROZA HEPATICA
3.3.3 GERMENI IMPLICATI IN APARITIA PERITONITEI BACTERIENE LA BOLNAVII IMUNODEPRIMATI
3.3.4 PARTICULARITATI ALE PERITONITELOR APARUTE LA COPII
4 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR PERITONEALE
4.1 RECOLTAREA SI TRANSPORTUL PRODUSELOR BIOLOGICE
4.2 EXAMENUL DE LABORATOR AL LICHIDULUI PERITONEAL
4.2.1 EXAMENUL MACROSCOPIC
4.2.2 EXAMENUL FIZIO - CHIMIC
4.2.3 EXAMENUL MICROSCOPIC
4.2.4 CULTIVAREA LICHIDULUI PERITONEAL
4.3 CARACTERISTICI DE LABORATOR ALE LICHIDULUI PERITONEAL RECOLTAT DE LA PACIENTII CU INFECTII PERITONEALE
4.4 PRELUCRAREA LICHIDULUI PERITONEAL IN FUNCTIE DE CANTITATEA RECOLTATA
5 SENSIBILITATEA LA ANTIBIOTICE A GERMENILOR IZOLATI DIN LICHIDUL PERITONEAL
5.1 CAPACITATEA UNOR CHIMIOTERAPICE DE A SE CONCENTRA IN LICHIDUL PERITONEAL
5.2 PRINCIPALELE GRUPE DE ANTIBIOTICE FOLOSITE IN TRATAMENTUL INFECTIILOR PERITONEALE
5.2.1 PENICILINELE
5.2.2 CEFALOSPORINELE
5.2.3 CARBAPENEMII SI MONOBACTAMII
5.2.4 AMINIGLICOZIDE
5.2.5 TETRACICLINE SI CLORAMFENICOLUL
5.2.6 MACROLIDE
5.2.7 SULFAMIDE ANTIBACTERIENE
5.2.8 CHINOLONE ANTIBACTERIENE
5.2.9 FLUOROCHINOLONE
5.3 ALEGEREA CHIMIOTERAPICELOR ACTIVE FATA DE DIFERITELE ORGANISME IZOLATE DIN LICHIDUL PERITONEAL CONTRIBUTII PERSONALE
5.4 OBIECTIVELE LUCRARII
5.5 MATERIALELE UTILIZATE IN STUDIUL STATISTIC
5.6 METODE UTILIZATE
5.7 RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
5.8 EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL LICHIDULUI PERITONEAL
5.9 ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA STANDARDIZATA
6 REZULTATELE OBTINUTE SI DISCUTII
6.1 ANALIZA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE SEX
6.2 ANALIZA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE VARSTA
6.3 ANALIZA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE NUMARUL ZILELOR DE SPITALIZARE
6.4 ANALIZA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE MODUL DE RECOLTARE AL LICHIDULUI PERITONEAL
6.5 ANALIZA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE AFECTIUNEA CLINICA DE BAZA
6.6 ANALIZA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE GERMENII IZOLATI
6.7 ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE LA ANTIBIOGRAMA
7 CONCLUZII
8 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Infectia cavitatilor organismului care normal sunt sterile se asociaza cu o rata mare de mortalitate si morbiditate de aceea examenul microbiologic rapid in vederea depistarii etiologiei infectiei este foarte important pentru tratarea cu succes a bolnavilor. Orice microorganism gasit in cavitatea peritoneala care normal este sterila trebuie luat in considerare si orice izolare a sa trebuie raportata.

Antibioterapia in mod corect trebuie condusa dupa sensibilitatea germenilor izolati testata in culturi; deoarece testarea sensibilitatii necesita timp, antibioterapia in cazul infectiilor peritoneale se instituie dupa anumite principii care se bazeaza pe studiile microbiologice facute pe loturi mari de bolnavi care au condus la anumite concluzii asupra germenilor mai frecvent implicati in etiologia acestor infectii: 1. peritonitele secundare sunt determinate de o asociere microbiana reprezentata in marea majoritate a cazurilor de germeni aerobi- dintre care Escherichia coli in peste trei sferturi din cazuri- si anaerobi.

La aproximativ un sfert din cazuri s-a izolat Klebsiella, bacilul Proteus- dintre aerobi si streptococi anaerobi.

2. dintre antibioticele la care acesti germeni sunt in general sensibili si care realizeaza concentratii bactericide in peritoneu sunt cefalosporinele (pentru flora aeroba) si metronidazol pentru cea anaeroba.

Aplicand aceste concluzii rezulta ca antibioterapia se instituie indata ce diagnosticul de peritonita a fost stabilit, atat in cazurile de peritonita primitiva cat si in cazurile de peritonita secundara.

Pentru peritonitele primitive tratamentul cu antibiotice impreuna cu celelalte masuri de tratament medical raman singura metoda de tratament.

In cazul peritonitelor secundare, urmeaza la scurt timp tratamentul chirurgical.

In timpul interventiei se efectueaza prelevari bacteriologice si in 24-48 ore tratamentul este ajustat in functie de sensibilitatea germenilor testata in laborator.

Se prefera sa se recolteze probe cu seringa sterila fara aer supernatant si sa se trimita ca atare seringa la laborator; folosirea compreselor sau a tampoanelor imbibate este nerecomandata. Acest mod de recoltare permite insamantarea pe medii aerobe si anaerobe.

Patogenia peritonitelor secundare a fost stabilita prin experiente pe animale ca depinde de flora normala intestinala. Multe bacterii care colonizeaza tractul digestiv sunt anaerobe.

Cea mai mare concentratie se gaseste in colon-1011bacterii/ml. Ileonul este o zona de tranzitie cu 108germeni/ml. In tractul gastro-intestinal superior bacteriile aerobe sunt in numar egal cu cele anaerobe, distributia anatomica a bacteriilor explicand morbiditatea in perforatiile de colon. Incidenta mare a microorganismelor anaerobe si natura polimicrobiana a infectiilor este caracteristica a infectiilor peritoneale datorate perforatiei intestinului gros.

In ciuda multiplelor bacterii izolate din infectiile peritoneale acestea sunt doar o mica parte din aria mare a bacteriilor ce colonizeaza ...

Bibliografie:

ALCANIZ, DECUENCA MORON, GARCIA ALVAREZ - "SPONTANEOUS BACTERIAL PERITONITIS DUE TO PLESIOMONAS SHIGELLOIDES" - AMERICAN JOURNAL OF GASTROENTEROLOGY, PAGE 1529 - 1530, SEPT. 1995

ALDRIGE K. E. - "ANAEROBES IN POLYMICROBIAL SURGICAL INFECTIONS: INCIDENCE, PATHOGENITY, AND ANTIMICROBIAL RESISTENCE" - PAGE 31 - 7, 1994

ALNOR D. , FRIMODTH - MOLLER N. , ESPERSEN F. FREDERIKSON - "INFECTIOUS WITH THE UNUSAL HUMAN PATHOGENS AGROBACTERIUM SPECIES AND OCHROBACTRUM ANTHROPI" - CLINICAL INFECTIUS DISEASES, PAGE 914 - 20, JUN. 1994

BARIE P. , VOGEL S. , ROSTEIN O. - "A RANDOMIZED DOUBLE - BLIND CLINICAL TRIAL COMPARING CEFEPIME PLUS METRONIDAZOLE WITH IMIPINEM - CILASTATIN IN THE TREATMENT OF COMPLICATED INTRA - ABDOMINAL INFECTIOUS" - ARCHIVES OF SURGERY, PAGE: 1294 - 302, DEC. 1997

BEZERRA, SILVA, CARAMORI - "THE DIAGNOSTIC VALUE OF GRAM STEIN FOR INITIAL IDENTIFICATION OF THE ETIOLOGIC AGENT OF PERITONITIS IN CAPD PATIENTS" - PERITONEAL DIALYSIS INTERNATIONAL, PAGE 269 - 72, MAY - JUNE 1997

BIZETTE G. , LINDBERG J. , FIGUEROA J. - "SERRATIA MARCESCENS PERITONITIS IN A PATIENT RECEIVING CHRONIC AMBULATORY PERITONEAL DIALYSIS COMPLICATED BY OSTOMYELITIS" - JOURNAL OF LOUISIANA STATE MEDICAL SOCIETY, PAGE 64 - 67, FEBR. 1995

BOHNEN J. M. - "ANTIBIOTIC THERAPY FOR ABDOMINAL INFECTIOU" - WORLD JOURNAL OF SURGERY, PAGE 152 - 157, FEBR. 1998

BROOK I. - "PREVOTELLA AND PORPHYROMAS INFECTIOUS IN CHILDREN" - JOURNAL OF MEDICAL MICROBIOLOGY, PAGE 340 - 347, MAY 1995

CHOIC W. , PYO C. - "MYCOBACTERIUM FURTUITUM PERITONITIS ASSOCIATED WITH CONTINUOUS AMBULATORY PERITONEAL DIALYSIS" - KOREAN JOURNAL OF INTERNAL MEDICINE, PAGE 25 - 27, JANUARY 1993

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Infectii peritoneale. Studiu asupra etiologiei microbiene
    • Anexe
      • Anexa.doc
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2006
Nr fișiere:
4 fisiere
Pagini (total):
89 pagini
Imagini extrase:
113 imagini
Nr cuvinte:
22 493 cuvinte
Nr caractere:
139 474 caractere
Marime:
1.26MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Medicină
Sus!