Hemoragie digestivă superioară. Îngrijiri specifice asistenței medicale acordate pacienților

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 MOTIVATIA
1.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA
1.2 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A TUBULUI DIGESTIV
1.2.1 CAVITATEA BUCALA
1.2.2 FARINGELE
1.2.3 ESOFAGUL
1.2.4 STOMACUL
1.2.5 INTESTINUL SUBTIRE
1.2.6 INTESTINUL GROS
1.2.7 FICATUL
1.3 DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE
1.3.1 DEFINITIA HEMORAGIEI SUPERIOARE
1.3.2 ETIOLOGIA HDS
1.3.3 CAUZE DIGESTIVE
1.3.3.1 BOLI ALE ESOFAGULUI
1.3.3.2 BOLI ALE STOMACULUI SI DUODENULUI
1.3.3.3 BOLI ALE INTESTINULUI SUBTIRE PANA LA UNGHIUL TREITZ
1.3.3.4 ALTE CAUZE DIGESTIVE
1.3.4 CAUZE VASCULARE
1.3.5 CAUZE GENERALE
1.3.5.1 BOLI ALE SANGELUI
1.3.5.2 BOLI ALE VASELOR SANGVINE
1.3.5.3 BOLI SISTEMICE
1.3.6 CLASIFICAREA HDS
1.3.6.1 HDS MICA
1.3.6.2 HDS MIJLOCIE
1.3.6.3 HDS MARE SAU MASIVA
1.3.7 CLASIFICAREA HDS
1.3.7.1 HIPOVOLEMIA SI ANEMIA ACUTA
1.3.7.2 CATACLISMICA
1.3.7.3 GRAVA
1.3.7.4 COLAPSUL INITIAL
1.3.7.5 STAREA DE REACTIE
1.3.7.6 STAREA DE SOC
1.3.7.7 USOARA
1.4 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME. PROBLEMELE PACIENTULUI CU HDS
1.4.1 SIMPTOMATOLOGIE
1.4.2 PROBLEMELE PACIENTULUI CU HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA
1.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
1.5.1 REGULA GENERALA
1.5.2 TRATAMENTUL MEDICAL AL HEMORAGIILOR DIGESTIVE SUPERIOARE
1.5.2.1 TRATAMENTUL SOCULUI HIPOVOLEMIC
1.5.2.2 CORECTAREA TULBURARILOR HIDRO - ELECTROLITICE
1.5.2.3 REPAUSUL LA PAT
1.5.2.4 SEDAREA
1.5.2.5 ANTIACIDELE
1.5.2.6 LAXATIVELE
1.5.2.7 TRATAMENTUL ANEMIEI
1.5.2.8 VITAMINELE
1.5.2.9 ANTIEMETIZANTELE
1.5.2.10 HEMOSTATICELE
1.5.2.11 SONDAJUL GASTRIC
1.5.2.12 PROBLEMA OXIGENOTERAPIEI
1.5.2.13 EXPLICATIA
1.5.2.14 TRANSFUZIA DE SANGE
1.5.2.15 LIBERTATEA CAILOR AERIENE
1.6 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
1.6.1 INVESTIGATIA CLINICA
1.6.1.1 ANAMNEZA
1.6.1.2 EXAMENUL OBIECTIV
1.6.1.2.1 EXAMENUL CLINIC ABDOMINAL SI EXAMENUL TEGUMENTELOR SI MUCOASE - LOR
1.6.1.2.2 EXAMENUL PULMONAR
1.6.1.2.3 EXAMENUL ORL
1.6.1.3 EXAMENE PARACLINICE
2 EXAMENELE BIOLOGICE
2.1 HEMOGRAMA
2.2 EXPLORAREA FUNCTIEI HEPATICE
2.3 EXPLORAREA FUNCTIEI RENALE
2.4 EXAMENUL CHIMIC AL MATERIILOR FECALE
2.5 DETERMINAREA HEMORAGIILOR OCULTE (REACTIA ADLER)
3 EXAMENUL RADIOLOGIC BARITAT
4 ESOFAGOSCOPIA SI GASTROSCOPIA
5 ARTERIOGRAFIA MEZENTERICA SELECTIVA
5.1 SPLENOPORTOGRAFIA
5.2 MODIFICARI HEMATOLOGICE SI BIOLOGICE
5.3 MODIFICARILE HEMOGRAMEI
5.4 HIPERAZOTEMIA
5.5 TULBURARILE ELECTROLITICE SI ACIDOBAZICE
5.6 ALTE MODIFICARI BIOLOGICE
5.6.1 AMONIACUL SANGVIN
5.6.2 HIPERPROTEINEMIA
5.7 FORME CLINICE SI ETIOLOGICE DE HDS
5.7.1 HEMORAGIA DIN VARICELE ESOFAGIENE
5.7.2 SCLEROTERAPIA ENDOSCOPICA
5.7.3 LIGATURA ENDOSCOPICA
5.7.4 SUNTUL PORTO - SISTEMIC TRANSJUGULAR
5.7.5 TAMPONADA PRIN SONDE CU BALONASE
5.7.6 TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
5.7.7 HEMORAGIA DIN ULCERELE PEPTICE
5.7.8 ULCERUL DE STRES
5.7.9 SCALA HASTINGS
5.7.10 SINDROMUL MALLORY - WEISS
5.7.11 GASTRITA HEMORAGICA MEDICAMENTOASA
5.7.12 HEMOBILIA
5.8 EVALUAREA
5.8.1 EVOLUTIE
5.8.2 COMPLICATIILE HDS
5.8.3 PROGNOSTICUL HDS
5.9 EDUCATIA PENTRU SANATATE
5.9.1 MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA
5.9.2 MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA
6 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU HDS
6.1 CULEGEREA DATELOR
6.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
6.1.1.1 DATE FIXE
6.1.1.2 DATE VARIABILE
6.1.2 STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
6.1.2.1 DATE AUTROPOMETRICE
6.1.2.2 LIMITE SENZORIALE
6.1.2.3 ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE
6.1.2.4 ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE
6.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
6.1.3.1 MOTIVELE INTERNARII
6.1.3.2 ISTORICUL BOLII
6.1.3.3 DIAGNOSTICUL LA INTERNARE
6.1.3.4 EXAMENUL PE APARATE
6.1.3.5 DATA INTERNARII
6.1.4 GRAD DE DEPENDENTA
6.1.5 DIAGNOSTIC NURSING
6.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
6.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
6.4 APLICAREA INGRIJIRILOR
6.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI
7 EVALUAREA FINALA
7.1 ANEXE
7.2 BIBIOGRAFIE

Extras din licența:

Aceste cateva secunde au fost ultimele clipe din viata unui om care suferea de hemoragie digestiva.

M-a impresionat profund. Ii stergeam gura dupa varsatura si ma privea cu ochii indurerati, avea faciesul scalciat de durere. N-am sa uit niciodata acea privire care, parca, implora ajutor, mai avea cerea cateva clipe.

Este ingrozitor sa privesti un om cum se sfarseste si sa nu poti face nimic pentru a-l salva; de aceea doream sa cunosc cat mai multe despre hemoragia digestiva.

Se pierd in viata ani, iar la moarte cersim o clipa (N. Iorga) . CAPITOLUL I I.

1. NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA Pierderea de sange la nivelul tubului digestiv si eliminarea lui permit recunoasterea acestei suferinte grave.

Sangerarea se traduce prin: hematemeza, melena, eliminare de sange prin anus, simptome si semne clinice de hemoragie interna (inca neexteriorizata, in momentul examinarii bolnavului). Hematemeza consta in eliminarea pe gura, prin varsatura, de sange rosu sau negru, nealterat, amestecat cu cheaguri cu lichid gastric si cu resturi alimentare.

Uneori sangele eliminat este digerat, cu aspectul de zat de cafea (culoarea se datoreste hematinei, rezul- tata din actiunea acidului clorhidric asupra hemoglobinei). Hemateme- meza este urmata de emiterea unor scaune melenice.

Hematemeza traduce o sangerare esogastroduodenala, deci suprajejunala (o hemoragie cu un sediu inferior zonei amintite, de obicei nu se exteriorizeaza prin hematemeza). Este necesara diferentierea de hemoptizie, care consta in eliminarea de sange din caile respiratorii, sange care este de obicei rosu, aerat. Hematemeza mai trebuie diferentiata, de asemenea, de eliminarea prin varsatura a sangelui inghitit ce provine din afara tubului digestiv: un epistaxis abundent (mai ales cand acesta se produce in timp ce bolnavul se gaseste culcat sau chiar doarme, neproducandu-se eliminarea obisnuita, prin narine) , o sangerare din gura si faringe (determinate de traumatisme, inflamatii sau chiar tumori la acest nivel). Melena consta din eliminarea prin anus a unui sange negru, amestecat sau nu cu materii fecale. Scaunele melenice sunt abundente, moi, stralucitoare, fetide, negre ca pacura. Melena poate fi precedata de hematemeza, dar nu intotdeauna.

Culoarea neagra se datoreste transformarilor pe care le sufera sangele in timp ce trece prin intestin.

Aspectul scaunului la un bolnav cu hemoragie digestiva depinde de sediul sangerarii, de cantitatea de sange pierduta si de viteza cu care are loc tranzitul intestinal.

Aspectul negricios caracteristic al scaunului melenic este intalnit in cazul in care sangerarea se produce in tubul digestiv deasupra jejunului.

Exista, insa si exceptii relativ numeroase: astfel, o hemoragie gastroduodenala, in cantitate mare si cu tranzit foarte rapid, se poate exterioriza printr-un scaun care contine sange rosu, in timp ce sangerarea situata mult mai jos, spre exemplu la nivelul cecului, poate determina aparitia ...

Bibliografie:

LUCRETIA TITIRCA - "URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE"

LUCRETIA TITIRCA - "BREVIAR DE EXPLORARI FUNCTIONALE SI DE INGRIJIRI SPECIALE"

A. BALTA - "TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRI"

C. MOZES - "TEHNICA INGRIJIRILOR BOLNAVULUI"

NICOLAE RADU - "MANUAL DE ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA"

MARIN VOICULESCU - "MEDICINA GENERALA"

D. VASILE, M. GRIGORIU - "CHIRURGIE SI SPECIALITATI INRUDITE"

M. MIHAILESCU - "CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII"

C. BORUNDEL - "MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU ASISTENTII MEDICALI"

EUGEN PORA - "DICTIONARUL SANATATII"

Z. FILIPESCU - "TERAPIA INTENSIVA IN URGENTELE MEDICO - CHIRURGICALE"

C. MOZES - "INGRIJIREA SPECIALA A BOLNAVILOR"

G. CONSTANTINESCU - "ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA"

"AGENDA MEDICALA", 1999

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Hemoragie digestiva superioara. Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
9/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2002
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
49 pagini
Imagini extrase:
69 imagini
Nr cuvinte:
12 168 cuvinte
Nr caractere:
77 994 caractere
Marime:
84.92KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Medicină
Sus!