Aspecte ale anevrismelor arteriale ca parte a traumatismelor arteriale

Sistemul arterial este cel care distribuie sangele la tesuturi, asigurand astfel con di tia de baza a existentei metabolismului tisular.

Sistemul venos, reprezentat de conducte vasculare care asigura drenajul sangelui in car cat de pro dusi de me tabolism de la tesuturi spre inima, este subdivizat in doua parti: sis te mul vascular su per ficial, situat in tesutul subcutanat, respectiv sistemul venos profund.

- anevrisme arteriale; - ocluzia arteriala periferica; - varicele membrelor inferioare; - boala tromboembolica; - varicocel; - limfedem.

I. TRAUMATISME ARTERIALE Leziunile traumatice ale arterelor au doua manifestari anatomo-clinice majore, ischemia acuta pe ri feri ca (cu absenta a pulsului) si hemoragia, aceasta din urma constituind ca rac teristica defi ni torie a acestui tip de patologie si justificand abordarea traumatismelor arteriale ca entitate de sine statatoare, separat de alte cauze de ischemie acuta periferica.

II. ANEVRISME ARTERIALE Anevrismele reprezinta dilatari localizate ale arterelor (eventual, ale venelor) care, din punct de vedere al structurii, se impart in anevrisme adevarate, al caror perete contine toate cele trei tunici vasculare si false anevrisme (hematoame pulsatile), al caror perete extern este format doar de adventice si care au cel mai frecvent origine traumatica.

1. Anevrimele aortice: Anevrismele aortice sunt cel mai bine clasificate in functie de sediul lor anatomic (anevrisme ale aortei toracice si anevrisme ale aortei abdominale), deoarece semnificatia clinica si abordarea terapeutica in cele doua situatii este diferita.

a) Anevrismele aortei abdominale: sunt cele mai des intalnite anevrisme aortice si sunt situate cel mai frecvent pe segmentul dintre originea arterelor renale si cea a arterei mezenterice in fe rioare; in 5% din cazuri implica arterele renale sau alte artere viscerale.

Din punct de vedere al prezentarii clinice, majoritatea anevrismelor aortei abdominale determina o simptomatologie saraca, fiind descoperite in cursul examinarilor de rutina sau pentru alta pato logie. Examenul fizic poate evidentia o masa abdominala pulsatila, la nivelul sau imediat dea su pra ombilicului, si trebuie completat cu auscultatia abdomenului. Anevrismele aortei abdo minale pot fi relevate si de complicatii datorate trombozei si emboliei (ischemie periferica); rar, un anevrism abdominal de dimensiuni mari poate determina CID manifest clinic.

De fapt, multe din anevrismele aortice abdominale raman asimptomatice pana in momentul unei eventuale rupturi. Anevrismele care produc simptome, insa, au risc mai mare de rupere; doua manifestari clinice sugereaza expansiunea recenta a unui anevrism abdominal: durere lombara si anevrism palpabil, sensibil.

Anevrismul rupt determina hemoragie mare, pana la exsangvinare, cu deteriorarea profunda a sta tu sului hemodinamic si, uneori, cu evolutie rapid fatala; mortalitatea la pacientii cu anevrism aortic ab dominal rupt este mai mare de 50%. Pacientii care supravietuiesc pana ...