Analiza proprietăților funcționale ale neuronului

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 FIZIOLOGIA NEURONULUI
1.1 UNITATEA EMBRIOLOGICA A NEURONULUI
1.1.1 DEZVOLTAREA NEURONALA
1.1.2 INDUCEREA PLACII NEURALE
1.1.3 MIGRAREA NEURONILOR
1.2 UNITATEA ANATOMICA A NEURONULUI
1.2.1 STRUCTURA NEURONULUI
1.2.2 TRANSPORTUL AXOPLASMATIC
1.2.3 CLASIFICAREA NEURONILOR
1.2.4 CELULELE GLIALE
1.3 METABOLISMUL NEURONAL
1.4 PROPRIETATILE FUNCTIONALE ALE NEURONULUI
1.4.1 EXCITABILITATEA
1.4.1.1 POTENTIALUL DE REPAUS
1.4.1.2 POTENTIALUL DE ACTIUNE
1.4.1.3 VARIATIILE EXCITABILITATII
1.4.1.4 MASURAREA EXCITABILITATII TESUTURILOR
1.4.2 CONDUCTIBILITATEA
1.4.2.1 CONDUCTIBILITATEA IN FIBRELE AMIELINICE
1.4.2.2 CONDUCEREA IN FIBRELE MIELINICE
1.4.2.3 LEGILE CONDUCTIBILITATII
1.4.2.4 CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE IN FUNCTIE DE VITEZA DE CONDUCERE
1.4.3 DEGENERAREA SI REGENERAREA NEURONALA
1.4.3.1 DEGENERAREA NEURONALA
1.4.3.2 DEGENERAREA TRANSNEURALA
1.4.3.3 REGENERAREA NEURONALA
1.4.4 NEUROTRANSPLANTAREA
2 ARCUL REFLEX
2.1 RECEPTORII
2.1.1 CODIFICAREA INFORMATIEI LA NIVELUL RECEPTORULUI
2.1.1.1 CODIFICAREA CALITATII STIMULULUI
2.1.1.2 CODIFICAREA INTENSITATII STIMULULUI
2.2 ADAPTAREA RECEPTORILOR
3 SINAPSA
3.1 CLASIFICAREA SINAPSELOR
3.2 NEUROPLASTICITATEA SINAPTICA
3.3 STRUCTURA SINAPSEI
3.4 DATE GENERALE DESPRE MEDIATORII CHIMICI
3.5 FUNCTIONAREA SINAPSEI
3.5.1 SINTEZA MEDIATORULUI
3.5.2 STOCAREA MEDIATORULUI
3.5.3 ELIBERAREA MEDIATORULUI
3.5.4 TRAVERSAREA SPATIULUI SINAPTIC
3.5.5 ACTIUNEA POSTSINAPTICA A MEDIATORULUI
3.5.6 INACTIVAREA MEDIATORULUI
3.6 POTENTIALELE POSTSINAPTICE
3.6.1 POTENTIALUL POSTSINAPTIC EXCITATOR
3.6.2 POTENTIALUL POSTSINAPTIC INHIBITOR
3.7 PARTICULARITATILE TRANSMITERII SINAPTICE
4 ORGANELE EFECTOARE
4.1 PLACA MOTORIE
4.2 TRANSMITEREA SINAPTICA IN FIBRELE VEGETATIVE
4.3 SECRETIA GLANDULARA

Extras din licența:

Pana nu de mult se considera ca sistemul nervos este o structura tridimensionala formata din elemente neuronale interconectate intr-o retea masiva de circuite. Sistemul nervos nu este o retea de elemente interconectate specializate si imuabile. Sistemul nervos este un organ plastic, viu, care creste, se dezvolta si se modifica in continuu pe baza programelor genetice si sub influenta mediului. Aceste probleme de neuroplasticitate sunt cercetari moderne actuale care-si pun din ce inca mai mult amprenta pe vechile concepte privind sistemul nervos.

La baza organizarii sistemului nervos sta unitatea elementara, neuronul, elementul celular al sistemului nervos.

Neuronul este unitatea embriologica, anatomica, functionala, trofica si metabolica a sistemului nervos.

Unitatea embriologica este asigurata de originea ectodermica a sistemului nervos.

Sistemul nervos la om se dezvolta intr-o perioada foarte timpurie a embriogenezei.

Fecundatia, care initiaza intregul proces de dezvoltare a individului, are loc in trompa uterina in treimea externa a acesteia. Celula ou sau zigotul care ia nastere din contopirea spermatozoidului cu ovulul, parcurge drumul de la locul fecundatiei pana in cavitatea uterina in aproximativ 7 zile. Deplasarea zigotului se realizeaza prin miscarile contractile ale musculaturii trompei si a uterului.

Odata cu deplasarea spre uter incepe dezvoltarea propriu zisa a zigotului. Din ziua a 15-a pana in cea de a 19-a de la fecundatie ia nastere acest disc embrionar, numit placa cordo-mezodermica. Incepand cu ziua a 18-a de la fecundatie, tesutul destinat sa se dezvolte in sistemul nervos formeaza placa neurala formata dintr-un mic strat de tesut ectodermic situat pe suprafata dorsala a embrionului. Se formeaza intr-o prima etapa santul sau jghiabul neural.

Cele doua creste laterale ale santului se vor uni intre ziua a 25-a si a 31-a dupa fecundatie in sens cranio-caudal fiind invelite in final de ectoderm la suprafata si dand nastere tubului neural.

In acest fel tubul neural de origine ectodermica va pierde legatura cu ectodermul si ramane in interiorul unui canal, limitat la exterior de mezoderm. Interiorul acestui tub va da nastere, in final, canalului ependinar de la nivelul maduvei si ventriculilor cerebrali de la nivelul creierului. La sfarsitul celei de a 4-a saptamani de la fecundatie, devine vizibila o umflatura la capatul cronial al tubului, umflatura care este primordiul viitorului creier. In timpul transformarii placii neurale in tub neural, celulele destinate sa devina viitorul sistem nervos, ramane relativ constant ca numar, in jur de 125. 000 de celule. Dupa ce tubul neural s-a format, celulele sufera un proces de proliferare rapida. Dupa ce neuronii cranian si caudal ai tubului neural se inchid, celulele tubului neural din zona dorsala, provenite din crestele neurale, migreaza prin miscari ameboidale in sens lateral, fragmentandu-se in grupe care se succed segmental si vor formamai tarziu ganglioni spinali. Dupa 40 de zile de ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Analiza proprietatilor functionale ale neuronului
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2006
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
52 pagini
Imagini extrase:
42 imagini
Nr cuvinte:
18 720 cuvinte
Nr caractere:
104 946 caractere
Marime:
67.79KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Medicină
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Medicină
Sus!