Navele maritime si fluviale sunt dotate cu instalatii de bord care asigura securitatea de navigatie, integritatea marfurilor transportate, conditiile necesare pentru locuit si pentru desfasurarea activitatii echipajului si pasagerilor. Instalatiile navale pot fi impartite in doua categorii: instalatii cu tubulaturi, respectiv instalatii mecanice de punte [Pin, 2005].
Instalatiile cu tubulaturi au in componenta masini hidropneumatice si se utilizeaza la: incarcarea si repartizarea in tancurile de marfa, descarcarea marfurilor lichide, congelarea si refrigerarea marfurilor usor perisabile, asigurarea de apa potabila si de spalare, evacuarea apelor uzate si de santina, balastarea navei, stingerea incendiilor, conditionarea aerului pentru incaperile de locuit, actionarea hidrostatica a mecanismelor de bord, etc.
Instalatiile mecanice de punte se utilizeaza pentru: ancorarea, legarea, remorcarea sau guvernarea navei, incarcarea-descarcarea marfurilor generale, actionarea capacelor mecanice ale gurilor de magazii si a barcilor de salvare, a scarii de bord, etc.
Instalatiile navale de bord pot fi clasificate dupa destinatia lor, aplicabilitatea la diverse nave, felul lichidului de lucru, gradul de participare la mentinerea vitalitatii navei, etc.
Principial, instalatiile navale de bord, pot fi structurate dupa urmatoarea schema [Ion, 1992], [Mai, 1993]
- INSTALATII PRIVIND VITALITATEA NAVEI, cuprinzandin principiu: instalatia de salvare; instalatia de stins incendiul; instalatia de santina; instalatia de balast; instalatii de radiocomunicatie; sistemul de navigatie si semnalizare;
- INSTALATII PRIVIND FUNCTIONALITATEA NAVEI, cuprinzandin principiu: instalatia de guvernare; instalatia de ancorare; instalatia de manevra-legare; instalatii de incarcare-descarcare a marfurilor la/de la bord; instalatia electrica; instalatia de remorcare; sistemul automat de conducere si urmarire a diferitelor procese de la bord; instalatiile pentru manevra capacelor mecanice ale gurilor de magazii, a portilor si rampelor de incarcare; instalatia de amarare a marfurilor de la bord;
- INSTALATII PRIVIND CONDITIILE DE VIATA, cuprinzand, in principiu: instalatii de microclimat artificial; instalatii sanitare; sistemul de telefon la bord si prin satelit;
- INSTALATII SPECIALIZATE, astfel: pentru navele petroliere (sistemele: de marfa si curatire; de evacuare a gazelor din tancurile de marfa; de incalzire a marfii; de spalare a tancurilor de marfa); pentru navele de pescuit industrial (instalatiile: drifterelor; seinerelor; traulerelor).
1.2. Instalatia de ancorare
Instalatia de ancorare are rolul de a asigura mentinerea navei la punct fix in conditii de siguranta, indiferent de conditiile hidrometeorologice si de aspectul rundului marii, si de a genera forta necesara virarii ancorei si lantului acesteia indiferent de adancimea la care acestea au fost imersate. Pe parcursul stationarii la ancora, instalatia de ancorare trebuie sa asigure preluarea fortelor de reactiune provocate de actiunea factorilor externi navei.
Asupra unei nave aflate ,,la ancora" actioneaza mai multe tipuri de forte exterioare: forta exterioara datorata actiunii vantului asupra partii emerse a navei, forta exterioara produsa de valurile ce lovesc opera moarta a navei si forta exterioara produsa de actiunea curentilor de apa in care stationeaza nava. Insumarea acestor forte exterioare duce la obtinerea unei forte rezultante cu componente pe orizontala si pe verticala. Componenta verticala este neglijabila din punct de vedere valoric, mai ales pe mare calma. Componenta orizontala este suficient de mare pentru a determina deplasarea navei in planul sau de actiune. Din punct de vedere al echilibrului static, nava nu se va deplasa in plan orizontal sub actiunea rezultantei fortelor exterioare daca acesteia i se va opune o forta egala si de sens contrar. Aceasta din urma forta trebuie asigurata de instalatia de ancorare pe toata perioada utilizarii sale.
Forta orizontala de echilibrare generata de instalatia de ancorare nu poate fi produsa, in lipsa unor elemente fixe, la suprafata apei - mai ales mare deschisa, decat prin crearea unei legaturi mecanice directe cu fundul marii considerat fix. Legatura directa se realizeaza in mod efectiv prin lantul de ancora si ancora situata la capatul acestuia care coboara si se aseaza pe fundul apei. Fortele de interactiune dintre ancora si lantul acesteia cu fundul apei au drept componenta preponderenta forta de frecare care trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura echilibrarea fortelor exterioare ce actioneaza asupra navei. Forta de frecare produsa la nivelul fundului apei este transmisa navei prin lantul de ancora la nara ancorei ce o preia si o aplica corpului navei. Pentru ca fortele de frecare amintite sa fie suficient de mari este necesar ca asupra ancorei asezata pe fundul apei sa nu actioneze nici o forta verticala in afara de cea arhimedica proprie. Suplimentar, forta de frecare este marita si datorita afundarii ancorei in malul existent pe fundul apei precum si prin coborarea (filarea) in apa a unei lungimi de lant cat mai mari (de cca. 2 3 ori mai mare) in raport cu cea impusa strict de adancimea apei in locul respectiv.
In concluzie, prin utilizarea instalatiei de ancorare, nava este mentinuta intr-un perimetru restrans datorita legaturii flexibile dintre aceasta si fundul marii. Instalatia de ancorare trebuie sa prezinte siguranta in exploatare si sa permita actionarea mecanica de la bord.
1.2.1. Structura instalatiei de ancorare [Aca, 2013a]
Instalatia de ancorare este o instalatie de punte care are rolul de a asigura stationarea sigura a navei in diferite conditii in: rada, golfuri, porturi, fluvii, in mare deschisa, asigurand legatura flexibila dintre nava si fundul apei. Suplimentar instalatia de ancorare poate fi folosita si in urmatoarele cazuri: manevre si intoarceri in locuri inguste, ca masura de siguranta a stationarii navei ancorate si legate la cheu, la ambosarea sau pentru dezesuarea navei. La stationare nava este supusa actiunii fortei datorate vantului, curentilor marini si valurilor. Pentru a asigura mentinerea navei pe loc in aceste conditii este necesar sa fie legata de sol cu o legatura flexibila, lantul de ancora, care sa-i permita deplasari in jurul unui punct fix reprezentat de ancora.
[Pin, 2005] Pintilie, Alexandru, Sinteze de proiectare navala, Editura Ovidius University Press, Constanta, 2005
[Ion, 1992] Ionita, I.C. s.a., Instalatii navale de bord. Constructie si exploatare. Bucuresti, Editura Tehnica, 1992;
[Mai, 1993] Maier, V. Mecanica si constructia navei. Note de curs. Constanta, UOC, 1993.
[Asro, 2012] ASRO, Standarde romane referitoare la angrenaje (decembrie 6, 2012 -- ASRO), disponibil online la https://standardizare.wordpress.com/2012/12/06/angrenaje/ (iunie 2015).
[Ala, 1996] Alamoreanu M., Masini de ridicat, vol.I,II Editura Tehnica, Bucuresti,1996
[Bez, 1988] Beziris A., Bamboi Gh. Transportul maritim Vol.I,II Editura Tehnica, Bucuresti, 1988
[Cea, 2000] Ceanga V., Lungu A., Paraschivescu C., Ploiesteanu C., Instalatii navale de punte, Editura Academica, Galati, 2000.
[Ion, 1980] Ionita C. Instalatii de bord si actionari hidraulice, Universitatea Galati, 1980
[Pop, 1991] Popovici O., Ioan A.,, Domnisoru L., Constructia, amenajarea si exploatarea navei, Universitatea Galati, 1991.
[Sgr, 1978] Sgrumala M., Bidoaie, I., Proiectarea si constructia navelor mici Editura Tehnica, Bucuresti, 1978
[Sim, 2001] Simionov M., Masini si instalatii navale de propulsie, Editura Evrika, Braila, 2001.
[Ser, 1991] Serban D., Tautu P., Gavan E., Tehnologia fabricarii navei, Universitatea Galati, 1991.
[Toa, 1977] Toader, M. si al., Motoare, masini si instalatii navale, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1977.
Standarde de calcul al angrenajelor in Inventor
SR ISO 6336-1:2012. Calculul capacitatii de incarcare a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti si inclinati. Partea 1: Principii de baza, introducere si factori generali de influenta (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 1: Basic principles, introduction and general influence factors)
SR ISO 6336-2:2012. Calculul capacitatii de incarcare a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti si inclinati. Partea 2: Calculul de rezistenta la presiunea de contact (pitting) (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 2: Calculation of surface durability (pitting))
SR ISO 6336-3:2012. Calculul capacitatii de incarcare a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti si inclinati. Partea 3: Calcul rezistentei la incovoiere la piciorul dintelui (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 3: Calculation of tooth bending strength)
SR ISO 6336-5:2012. Calculul capacitatii de incarcare a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti si inclinati. Partea 5: Rezistenta si calitatea materialelor (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 5: Strength and quality of materials)
SR ISO 6336-6:2012. Calculul capacitatii de incarcare a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti si inclinati. Partea 6: Calcul duratei de viata in functionare sub sarcina variabila (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 6: Calculation of service life under variable load)
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
