Fotojurnalism - text și imagine - fotografia sec XX în perspectivă jurnalistică - importanța textului explicativ pentru definirea mesajului

Introducere

Unii fotografi rapesc realitatea si impun dominatia propriului lor gand si spirit. Altii intampina realitatea cu mai multa tandrete si pentru ei o fotografie este un instrument de dragoste si revelatie.

Fotografia de presa nu este doar un loc de munca. Este mai mult decat o cariera profesionala. Este o forma de viata.

Exista autori care definesc societatea noastra ca fiind una post-industriala, de servicii, tehnologie, informatizata, altii vorbesc despre o societate a informatiei. Nu este doar o societate caracterizata de producerea bunurilor de consum, ci de producerea si consumul de servicii, cunostinte si informatie.

Traim adanciti intr-o societate care necesita o mare cantitate de informatie, in mod rapid si constant. Ritmul de crestere este exponential, astfel incat in prima jumatate a secolului XIX numarul publicatiilor jurnalistice era de o suta, acum, la inceputul secolului XX circula aproximativ un milion de publicatii. In doar un singur an se genereaza atata informatie (mai mult de un milion de carti publicate si mai mult de o suta de mii de publicatii jurnalistice) cat cea produsa in secolul XVIII.

Dealtfel nu se poate uita fenomenul televiziunii si al Internetului , care fac posibil ca informatia sa ajunga in aproape toata lumea si posibilitatea de a primi si a cauta informatii din toata lumea. Exista informatie scrisa, vizuala- imagine fixa si in miscare - si multimedia. La ora actuala lumea este marcata de imagine, cu atat mai mult datorita mediilor de comunicare. In documentele grafice si audiovizuale sunt din ce in ce mai importante imaginile, deoarece informatia pe care o proportioneaza acest tip de document este fundamentala.

Capitolul I : Fotografie si fotojurnalism

1.Fotografia

Prea multe fotografii, prea multe camere?

Pictura nu a fost niciodata o arta populara. Numai cei bogati isi puteau permite sa detina picturi de calitate. In schimb, oricine are acces la fotografii bune si oamenii vor incepe sa cumpere fotografii atunci cand criticii le vor deschide ochii asupra acestei arte care este categoric produsul unei lumi noi.

Prea multe fotografii? Prostii. Acelasi lucru poate fi spus despre picturi. Peretii galeriilor de arta si ai muzeelor sunt acoperite de picturi si artistii cresc numarul acestora cu cateva sute anual. Dar numai cateva dintre acestea sunt cu adevarat de calitate, restul nu sunt nici mai bune, nici mai proaste decat ceea ce atarnam pe peretii de acasa. Poate fi, intr-adevar, mai greu, ca timp si energie, sa produci o pictura slaba decat o fotografie la fel de slaba, dar pentru a produce o fotografie importanta este nevoie de tot atata geniu ca si pentru a produce o pictura importanta.

Prea multe fotografii, prea multe camere? Camera este mijlocul popular de expresie creativa. Cu cat mai multe camere exista, cu atat mai multe genii vor fi descoperite.

1.1.Evolutie istorica

-sec XVIII

-sec XIX

-sec XX

Evolutie istorica

Termenul camera, precum si aparatul in sine, deriveaza din camera obscura, care in latina inseamna incapere obscura. Camera obscura originala era o incapere a carei singura sursa de lumina era un minuscul orificiu intr-un perete. Lumina care intra prin acel orificiu proiecta o imagine a exteriorului pe peretele opus. Chiar daca imaginea formata era intoarsa si cetoasa, artistii foloseau aceasta tehnica, cu mult inainte de a se inventa filmul, pentru a schita scene proiectate de camera. De-a lungul a trei secole camera obscura a evolutionat si s-a transformat intr-o micuta cutie usor de manevrat iar orificiului i s-a instalat o lentila optica pentru a obtine o imagine mai clara si definita.

1. Alcoba Lopez, Antonio: Periodismo grafico: fotoperiodismo, Ediciones Fragua, Madrid, 1988.

2. Ansel Adams, 1902-1984

3. Bailac, M.- Catala, M. " La fototeca". En: Fuentes y Pujol, M? E. (ed). Manual de Documentacion Periodistica . Madrid: Sintesis, 1995. 161-179 pp. ISBN: 84-7738-304-9.

4. Boadas, J.- Casellas, Ll.E.- Suquet, M? A. Manual para la gestion de fondos y colecciones fotograficas. Girona: CCG ediciones. ISBN: 84-95483-11-4.

5. Bogza Geo, Introducere in reportaj, in volumul Anii impotrivirii, Editura Tineretului, Bucuresti, 1953, p.19.

6. Botez Victor , Fotografia in Clubul Artelor, Bucuresti, 1994.

7. Downes,Bruce, Halsman- he knew what he wanted, Popular Photography, 01/ 1951, Chicago, IL.

8. Eurasquin, A. M. Fotoperiodismo: formas y codigos. Madrid: Sintesis, 1995. ISBN: 84-7738-405-7.

9. Feininger A., Fotograful creator, editura Meridiane, Bucuresti 1967

10. Francis Balle, Jean G. Padioleau, Sociologie de l'information, textes fondamentaux, Librarie Larousse, 1973, p.12.

11. Freund, G. La fotografia como documento social. 6? ed. Barcelona; Mexico: Gustavo Gili, 1994. ISBN: 968-887-208-3.

12. Jeffrey, I. La fotografia . Barcelona: Destino, 1999. ISBN: 84-233-3062-1.

13. Keene, Martin, Practica de la fotografia de prensa. Una guia para profesionales. Barcelona: Paidos, 1995. ISBN: 84-493-0115-7.

14. Leprette, Jaques: Etica si calitatea informatiei, Editura Gramar, Bucuresti, 2006

15. Madrid Diaz, M? V. "Analisis documental: fotografia de prensa". En: GARCIA Gutierrez (ed), A. Introduccion a la Documentacion Informativa y Periodistica. Alcala de Guadaira (Sevilla): MAD, 1999. 305-331 pp. ISBN: 84-8311-460-7.

16. Paul Martin Lester, Photojournalism - An Ethical Approach, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Hillsdale, New Jersey, 1991

17. Robledano Arillo, J. " Documentacion fotografica en medios de comunicacion social". En : Valle Gastaminza, del, F. Manual de documentacion fotografica. Madrid: Sintesis, 1999, ISBN: 84-7738-689-7