Introducere
Cunoasterea naturii fara intelepciune a adus ignoranta fata de riscurile alterarii ei si asupra careia se atrage astazi atentia. Echilibrul om-mediu a fost rupt de progresul tehnologic, de dezvoltarea economica si de explozia demografica. Al Gore vorbea, in acest sens, de un holocaust ambiental, prin ceea ce Popper considera drept efect al desconsiderarii naturii si anume pierderea sentimentului de pietate pentru natura. Cat timp calitatea vietii umane depinde de mediul sau natural de existenta, de mediul artificial pe care omul si l-a creat si de relatiile dintre oameni (poluarea moral-anomica fiind considerata mai grava decat poluarea naturii si care devine mai rapida decat poluarea mediului) criza ecologica, bomba invizibila, se manifesta prin violenta asupra naturii, inclusiv asupra omului, ca si inhedonismul omului pe seama naturii inclusiv pe seama semenului sau. Asa numitul, dupa unii, fascism verde, trebuie eliminat prin constientizarea omenirii ca noua ordine mondiala va fi ecologica sau nu va fi.
Ceea ce Lorenz a numit neofilia societatii de consum consecutiva intrecerii economice a omului cu sine insusi a facut ca omenirea civilizata sa se ameninte singura cu ruina ecologica, uitand ca mana omului face parte din natura si ca instrainarea fata de natura va determina abrutizarea etica si estetica a omului. Conceptul Kantian dea autodeterminare morala ca si acel de autonomie si demnitate umana, a fost, in realitate, pentru Adorno, un proiect de dominare a omului asupra naturii care a dus la deriva sa actuala de rupere a relatiei dintre natura si cultura si chiar la pierderea capacitatii omului de a reflecta asupra riscurilor ce le creeaza naturii si lui insusi.
Manifestarile crizei ecologice actuale constau in epuizarea resurselor naturii si cresterea vitezei de disparitie a speciilor de plante si animale(disparitia spatiilor de biocenoza) , in poluarea care incalzeste planeta si distruge stratul de ozon si in suprapopulatie, densitatea sa facand omul incapabil de a percepe chipul semenului sau datorita anonimatului, depersonalizarii relatiilor afective si agresivitatii inevitabile. Ori, proprietatea structurata a sistemelor vii sunt circuitele homeostazice inerente evolutiei lor, astfel ca, lumea se intreaba ce se va intampla cand tarile subdezvoltate vor ajunge la nivelul celor dezvoltate si cum se vor rezolva decalajele lumii actuale dintre bogatia restransa si saracia extinsa, dintre cresterea populatiei pe seama tarilor subdezvoltate si imbatranirea populatiei in tarile dezvoltate si cand, inevitabil, resursele naturii fata de cresterea populatiei se vor epuiza.
Aspectele concrete ale crizei ecologice fac obiectul nenumaratelor cercetari si publicatii. Poluarea este considerata esenta crizei ecologice, deoarece, ceea ce este fara suflet, natura, este mai usor de distrus si deoarece maximizarea profitului nu are obstacole dar devine obstacol real in reconcilierea omului cu natura (Maria Furst) cat timp, pulsiunea distructiva, dupa Freud, este inerenta omului. Faptul ca nu exista energii nepoluante, plaseaza lumea si dezvoltarea la o serioasa raspantie. Desertificarea solului si distrugerea stratului sau fertil (a humusului) manifestata prin scaderea productivitatii agricole, apoi moartea padurilor si scaderea resurselor subsolului intr-o civilizatie bazata pe hidrocarburi (a caror rezerve ajung pentru maximum 250 de ani) sunt un alt aspect al crizei ecologice actuale.
Acumularea deseurilor ca pret platit pentru dezvoltarea tehnologica, depaseste capacitatea de degradare a naturii ori acestea sunt nebiodegradabile, ceea ce este considerat drept fata intunecata a consumului, omul fiind singura fiinta ce polueaza peste functia sa biologica.
Penuria si poluarea apei si mentalitatea ca apa e inca un bun nelimitat si fara valoare, ca si poluarea atmosferei care este cea mai fragila la poluare, intregesc imaginea stiintifica a crizei ecologice actuale. In sfarsit, suprapopulatia care depaseste pragul zero de inlocuire a generatiilor este cunoscuta ca deriva demografica actuala de la care nu excepteaza nici Romania.
Stabilizarea populatiei printr-o crestere zero (7 miliarde in 2015) este greu de rezolvat, cat timp, din cresterea populatiei se face pe seama tarilor sarace si cat timp, fertilitatea, migratia si dependenta economica a celor pasivi fata de cei activi este greu de realizat.
Baker, M., The Marketing Book, Third Edition, The Chartered Institute of Marketing, Butterworth-Heinemann Ltd.,Oxford, 1994
Carson, R., Poveste pentru maine, SUA, 1977
Cf., practicile corporative de mediu,1994
Czinkota si Ronkainen, 1992
Danciu, V., Marketing ecologic. Etica verde a productiei si consumului, Ed. Economica, Bucuresti, 2006
. Dumitru, C., Management si marketing ecologic, o abordare strategica, Ed. Tehnopress, Iasi
Dutu, M., Ecologie - filosofia naturala a vietii, Ed. Economica, Bucuresti, 1999
Faix, Kurz, Wichert, 1995
Frone, D., F., Dictionar de marketing, Editura Oscar Print
Frunte , C., Marketing ecologic Curs, 2009
Fuller D., Sustainable Marketing. Managerial - Ecological Issues, Sage Publications, California, 1999
Henion, K., Kinnear, T., Ecological Marketing, Columbus, Ohio, American Marketing Association, 1976
Karna, J., Environmental marketing strategy and its implementation in forest industries, University of Helsinki, 2003
Kotler Ph., 1997
Lozada & Mintu-Wimsatt 1998
Luca G., Bacali L., 2003
Marketingul ecologic, Revista de Comert, vol. 8, nr. 11-12, dec. 2007
Meffert, 1994,
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
