Studiu cu privire la tipuri de intelect și funcția epistemologică a dogmei

fie binecuvantat sat de lacrimi fara leac (Nebanuitele trepte). Cu versurile de mai sus incepe Hronicul si cantecul varstelor, lucrare aparuta postum, document autobiografic pentru primele trepte de varsta ale marelui poet si filosof care a fost Lucian Blaga. Si totusi, a infatisa traiectoria unei vieti de exceptie este, in cazul lui Blaga, o intreprindere dificila, in ciuda faptului ca dispunem de suficiente date bio si bibliografice. Cartea pe care am citat-o nu este o simpla carte de memorii, ci un stralucit poem poemul unei vieti de copil, de adolescent si de tanar, privita prin prisma unei expierente poetice si filosofice ce imbina spiritul critic si autoironia. Este atata frumusete si adevar omenesc in aceasta carte, incat a recompune datele fundamentale ale vietii filosofului poet care a stiut sa faca din varstele si principalele episoade ale vietii sale, trepte si poeme ale luminii devine o palida schema fara culoare. Desi nu lipsit de luciditate si forta de detasare, e greu sa potrivesti adevarul subiectiv al artistului insusi, care confera acestor date o incarcatura emotionala, stiind totusi sa faca din ele trasaturi ale unui portret literar de uimitoare vivacitate.

S-a nascut la 9 mai 1895, in satul cu nume de rezonanta lirica Lancram, din judetul Alba, sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului 1, al acelei taceri atat de plina de talcuri ascunse care-i va marca pregnant atitudinea spirituala. Era al noualea copil al lui Isidor Blaga, preot ortodox, si al Anei, asemuiti de George Ivascu, nu fara temei, cu acele familii de preoti ardeleni de tipul lui Popa Tanda al lui Slavici, buni gospodari, intreprinzatori, oameni luminati, interpreti ai nazuintelor taranilor romani spre o viata demna, spre o existenta si constiinta nationala ce le erau refuzate in Imperiul austro-ungar. Cel ce avea sa fie mai tarziu caracterizat cu atata usurinta ca mistic si religios, isi amintea cu bucurie de faptul ca tatal sau era un liber-cugetator, care, desi preot, s-a dovedit un indrumator si un sfetnic al Lancramului, mai ales in ceea ce priveste orientarea copiilor spre invatatura, in vederea formarii de intelectuali proprii, nevoie atat de acut resimtita la romanii din Ardeal.

Dupa absolvirea scolii primare sasesti din Sebes, se inscrie la liceul Andrei Saguna din Brasov. Din cauza mortii tatalui sau si a greutatilor materiale familiale ce au urmat, nu a reusit sa-si termine liceul decat ca elev particular. Citea mult, era pasionat deopotriva de filosofie si stiinta, isi uimea profesorii nu numai prin cunostintele sale, dar si prin originalitatea gandirii. Problemele de stiinta care-l preocupau era un geograf fara pereche in tot liceul, astronomia ii dadea sentimentul unei treziri, indeosebi cartile lui Flammarion ii deschideau perspective cosmice negandite l-au facut sa depaseasca o viata interioara incarcata de prejudecati religioase, dominata de mitologia biblica. Singura perspectiva valabila era pentru moment cea mai . ...

N. BAGDASAR - "ISTORIA FILOSOFIEI ROMANESTI, IN SCRIERI" - ED. EMINESCU, BUCURESTI, 1988

LUCIAN BLAGA - ""OPERE", VOL. VII-XI - ED. MINERVA, BUCURESTI, ED. INGRIJITA DE DORLI BLAGA SI AL. TANASE

I. BRUCAR - "FILOSOFUL LUCIAN BLAGA" - IN GANDIREA, AN XIII, NR. 8/1934

GHE. AL. CAZAN - "ISTORIA FILOSOFIEI ROMANESTI" - ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1984

I. M. DANCIU - "EXISTENTA SI CUNOASTERE LA BLAGA" - IN ECHINOX, AN II, NR. 5/MAI 1970 SI NR. 6-7/1970

M. DIACONU, F. DIACONU - "DICTIONAR DE TERMENI FILOSOFICI AI LUI LUCIAN BLAGA"

O. DRAMBA - "FILOSOFIA LUI BLAGA" - ED. EXCELSIOR MULTI PRESS, BUCURESTI, 1995

N. GOGONEATA - "PROBLEMA CUNOASTERII LA LUCIAN BLAGA" - IN REVISTA DE FILOSOFIE, XIV, NR. 6/1967

I. IANOSI - "O ISTORIE A FILOSOFIEI ROMANESTI" - ED. APOSTROF, CLUJ, 1996

D. ISAC - "LUCIAN BLAGA TEORETICIAN AL CUNOASTERII" - IN FREAMATUL SCOLII, IV, NR. 5-6/1938

C. NOICA - "UN FILOSOF ORIGINAL LUCIAN BLAGA" - IN REVISTA FUNDATIILOR REGALE, AN I, NR. 12/DEC. 1934

C. NOICA - "FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA DUPA TRILOGIA CULTURII" - IN REVISTA FUNDATIILOR REGALE, AN V, NR. 2/1938

L. PATRASCANU - "CURENTE SI TENDINTE IN FILOSOFIA ROMANEASCA" - ED. SOCCEC, BUCURESTI, 1947

L. PATRASCANU - "ISTORIA FILOSOFIEI ROMANESTI", VOL. II - ED. ACADEMIEI, BUCURESTI, 1972, COORDONATA DE D. GHISE SI N. GOGONEATA

I. PETROVICI - "O PRIVIRE OCAZIONALA ASUPRA OPEREI LUI LUCIAN BLAGA" - IN CONVORBIRI LITERARE, AN LXX, NR, 6-7/1937

I. M. POPESCU - "MITUL METAFIZIC AL MARELUI ANONIM IN FILOSOFIA LUI LUCIAN BLAGA" - IN ANALELE UNIVERSITATII BUCURESTI FILOSOFIE, XXII, NR. 2/1973

I. M. POPESCU - "O PERSPECTIVA ROMANEASCA ASUPRA TEORIEI CULTURII SI A VALORILOR" - ED. EMINESCU, BUCURESTI, 1980

I. M. POPESCU - "LUCIAN BLAGA, CUNOASTERE SI ERCOLIC" - CARTEA ROMANEASCA, BUCURESTI, 1987, COORDONATA DE D. GHISE, AL. BOTEZ SI V. BOTEZ

M. SORA - "CUNOASTERE POETICA SI MIT IN OPERA LUI LUCIAN BLAGA" - ED. MINERVA, BUCURESTI, 1970

AL. TANASE - "LUCIAN BLAGA FILOSOFUL POET SI POETUL FILOSOF" - CARTEA ROMANEASCA, BUCURESTI, 1977

N. TERTULIAN - "LUCIAN BLAGA" - IN VIATA ROMANEASCA, XVI, NR. 17/NOIEMBRIE 1963

M. VULCANESCU - "UN SISTEM IN JURUL FILOSOFIEI LUI LUCIAN BLAGA" - ED. CRITERION, I, NR. 5/15 DEC. 1934