Particularitățile derivării prin substituție de afixe în limba română

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.1 FORMAREA CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA
1.2 PRINCIPALELE PROCEDEE DE FORMARE A CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA
2 DERIVAREA PRIN SUBSTITUTIE DE AFIXE. ARGUMENT
3 DERIVAREA PRIN SUBSTITUTIE DE PREFIXE
3.1 PREFIXELE SI DERIVAREA PRIN SUBSTITUTIE DE PREFIXE
3.2 VERBE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE PREFIXE
3.3 SUBSTANTIVE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE PREFIXE
3.4 ADJECTIVE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE PREFIXE
3.5 CONCLUZII
4 DERIVAREA PRIN SUBSTITUTIE DE SUFIXE
4.1 SUFIXELE SI DERIVAREA PRIN SUBSTITUTIE DE SUFIXE
4.2 SUBSTANTIVE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE SUFIXE
4.3 SUBSTANTIVE - ADJECTIVE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE SUFIXE
4.4 ADJECTIVE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE SUFIXE
4.5 VERBE FORMATE PRIN SUBSTITUTIE DE SUFIXE
4.6 CONCLUZII
5 FORMATII CU ETIMOLOGIE MULTIPLA
5.1 CONCEPTUL DE ETIMOLOGIE MULTIPLA
5.2 CUVINTE CU ETIMOLOGIE MULTIPLA INTERNA
5.3 CUVINTE CU ETIMOLOGIE MULTIPLA MIXTA
6 CONSIDERATII FINALE
7 INDEX DE CUVINTE
8 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Extras din licența:

1. 1. Asemenea altor idiomuri, romana este o limba care a evoluat de la o epoca la alta, compartimentul sau cel mai dinamic fiind vocabularul. Necesitatile de imbogatire a acestui compartiment lingvistic sunt satisfacute fie prin recurgerea la imprumuturi lexicale din alte limbi, fie prin folosirea unor mijloace interne (indeosebi derivarea si compunerea), fie prin utilizarea unui procedeu cu totul special, care este calcul lingvistic. 1 Etimologia interna are ca obiect de cercetare toate creatiile lexicale interne ale unei limbi si in primul rand sistemul de formare a cuvintelor.

Formarea cuvintelor este un vast si important capitol al lexicologiei romanesti vechi, moderne si contemporane. Unii lingvisti romani2 includ formarea cuvintelor in morfologie cu care cea dintai seamana prin caracterul ei sistematic, vizibil mai ales in cazul derivarii. Astfel, asa cum, spre exemplu, orice verb romanesc se termina la persoana a doua singular a indicativului prezent in i plenison (sau silabic) in i semivocalic sau i foarte scurt (afli, bei, poti) tot asa, de la aproape orice verb se poate forma in limba noastra un nume de agent cu ajutorul sufixului tor (scriitor, ingrijitor, muncitor). In ambele cazuri avem de-a face cu un numar relativ mic de reguli dupa care se creeaza atat noile cuvinte, cat si formele gramaticale ale unui cuvant supus flexiunii.

Alti cercetatori considera ca sistemul de formare a cuvintelor trebuie inclus in studiul vocabularului, adica al disciplinei lingvistice numite lexicologie. 3 Exista si o a treia categorie de cercetatori care vad in formarea cuvintelor o ramura distincta a lingvisticii, fiindca ea ocupa un loc de tranzitie intre vocabular si structura gramaticala. 4 Opinia conform careia formarea cuvintelor este un capitol al lexicologiei (conceputa in sens foarte larg) se intemeiaza pe aceea ca ea contribuie la imbogatirea vocabularului prin crearea unor noi unitati lexicale pe baza celor care exista deja intr-o limba, deci folosindu-se resursele limbii respective.

In lingvistica romaneasca a fost adeseori subliniat rolul formarii cuvintelor aratandu-se ca este unul dintre cele mai importante capitole ale unei limbi deoarece se poate vedea aici mecanismul insusi al creatiei lexicale sau felul in care procedeaza o limba pentru a-si crea elemente noi, dotate cu sensuri noi. 1 De vocabular, formarea cuvintelor este legata prin punctul sau de plecare si prin cel de sosire, intrucat cuvinte noi se creeaza pe baza celor vechi cu scopul imbogatirii vocabularului. Categorii semantice, ca distinctia intre nume de actiuni, de agent, de colectiv-in cazul substantivului - si urmarirea unor fenomene lexicale ca polisemia, sinonimia, antonimia, omonimia, atractia paronimica ocupa un loc important in descrierea formarii cuvintelor.

De gramatica, formarea cuvintelor este legata prin aproape toate procedeele folosite. Derivarea (mai ales cu sufixe) este legata de morfologie, iar compunerea de sintaxa; schimbarea valorii gramaticale e ...

Bibliografie:

AVRAM MIOARA - "CUVANT INAINTE IN FORMAREA CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA" - COMPUNEREA, (I), EDITURA ACADEMIEI ROMANE, BUCURESTI, 1970

BULGAR GH. - "PREFIXUL RAS - IN LIMBA ROMANA" - SMFC, VOL. I, PAG. 17 - 28, 1959

BULGAR GH. - "PREFIXUL RE - (RA - )" - SMFC, VOL. II, PAG. 67 - 79, 1961

COTEANU ION, BIDU - VRANCEANU ANGELA - "LIMBA ROMANA CONTEMPORANA" - VOCABULARUL, VOL. AL II LEA, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1975

DUBOIS JEAN - "ETUDE SUR LA DERIVATION SUFFIXALE EN FRANCAIS MODERNE ET CONTEMPORAIN" - LAROUSSE, PARIS, 1963

FCLR - "FORMAREA CUVINTELOR IN LIMBA ROMANA" - EDITURA ACADEMIEI ROMANE, BUCURESTI, VOL. AL II LEA (PREFIXELE), 1978, VOL. AL III LEA (SUFIXELE), 1989

GRAUR ALEXANDRU - "ETIMOLOGII ROMANESTI" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1963

GRAUR ALEXANDRU - "TENDINTE ACTUALE ALE LIMBII ROMANE" - EDITURA STIINTIFICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1968

GRAUR ALEXANDRU - "ALTE ETIMOLOGII ROMANESTI" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1975

HASAN FINUTA - "PREFIXUL A - < AD - " - SMFC, VOL. AL II LEA, PAG. 3 - 15, 1961

HRISTEA THEODOR - "CURRENT TRENDS IN ROMANIAN LINGUISTICS" - VARIETATI LINGVISTICE, VOL. AL II LEA, TIPOGRAFIA UNIVERSITATII BUCURESTI

HRISTEA THEODOR - "CONTRIBUTII LA STUDIUL ETIMOLOGIC AL NEOLOGISMELOR ROMANESTI" - LR, AN XXII, NUMARUL 2, PAG. 3 - 18, 1973

HRISTEA THEODOR - "ETIMOLOGIA MULTIPLA INTERNA" - LR, AN XX, NUMARUL 5, PAG. 479 - 489, 1970

HRISTEA THEODOR - "PROBLEME DE ETIMOLOGIE. STUDII. ARTICOLE. NOTE" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1968

HRISTEA THEODOR - "SINTEZE DE LIMBA ROMANA" - EDITIA A III A, EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1984

IORDAN IORGU - "SUFIXE ROMANESTI DE ORIGINE RECENTA" - "BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA ALEXANDRU PHILIPPIDE", IASI, PAG. 1 - 59, 1939

MARCHAND HANS - "THE CATEGORIES AND TYPES OF PRESENT - DAY ENGLISH WORD - FORMATION" - MUNCHEN, 1969

POPA MAGDALENA - "SUFIXE MOTIONALE PENTRU FORMAREA MASCULINULUI" - SMFC, VOL. AL IV LEA, PAG. 163, 1972

POPESCU - MARIN MAGDALENA - "CONTRIBUTII LA STUDIUL DERIVARII CU SUFIXE DIN SERIA (T)ATE" - SMFC, VOL. AL IV LEA, PAG. 55, 1972

POPESCU - MARIN MAGDALENA - "SUFIXE PRODUCTIVE SI NEPRODUCTIVE" - SCL, AN IX, NUMARUL 2, PAG. 243 - 262, 1958

RIZESCU ION - "PREFIXUL CON - (CO -, COM - )" - SMFC, VOL. AL II LEA, PAG. 25 - 36, 1961

SLAVE ELENA - "SUFIXELE IE, - ARIE" - SMFC, VOL. AL III LEA, PAG. 163 - 174, 1962

SUTEU FLORA - "PREFIXUL IN - /IN - " - SMFC, VOL. AL II LEA, PAG. 37 - 65, 1961

VASILIU LAURA - "SUFIXE VERBALE ROMANESTI NOI IN ISI, - IZA, - IFICA, - ONA" - SMFC, VOL. AL III LEA, PAG. 99 - 117, 1962

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Particularitatile derivarii prin substitutie de afixe in limba romana
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2001
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
77 pagini
Imagini extrase:
85 imagini
Nr cuvinte:
28 371 cuvinte
Nr caractere:
145 467 caractere
Marime:
106.66KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Litere
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Litere
Sus!