Limba este un sistem de nivele integrate de la simplu la complex, de la inferior la superior. Unul dintre nivele il reprezinta cel fonetico-fonologic, obiect de studiu al foneticii si al fonologiei. Fonetica studiaza sunetele vorbirii, fonologia studiaza fonemele.
Sunetul este unitatea fonica fara functie distinctiva, produsa si receptata in procesul de comunicare. Fonemul este unitatea fonica dotata cu functie distinctiva (pertinenta). douinde Courtenay. Contributii importante au avut si R.
Jakobson, A.
Martinet. In principiu, se poate pronunta un numar foarte mare de sunete. Dar nu toate sunetele pe care le pronuntam sunt utilizate in sistem, nu toate au valoare distinctiva (sau valoare functionala), deci nu toate sunt foneme. De ex.: In franceza, e (deschis) si e (inchis) sunt doua foneme diferite (deci, pentru franceza, gradul de deschidere al acestor vocale este trasatura distinctiva): est (pron. e) = este; et (pron. e) = si Pentru romana, gradul de deschidere (apertura) nu e trasatura distinctiva (decat in unele graiuri): mere (pron. mere / mere) = sensul unic mere. Asadar, e si e in franceza sunt doua foneme diferite, in romana constituie un singur fonem.
In schimb, a fata de e reprezinta, in ambele limbi, alt fonem.
In descrierea fonemului se au in vedere trasaturile specifice pe baza analizei dicotomice care tine seama de opozitii, adica de prezenta sau absenta unui element distinctiv. De ex., in romana sonoritatea este trasatura distinctiva: p se defineste ca o consoana surda (para) fata de b = consoana sonora (bara); de asemenea, p = oclusiva fata de v = constrictiva (vara). Fonologia poate fi abordata sincronic si diacronic. Fonologia sincronica stabileste sistemul de foneme al unei limbi la un moment dat al evolutiei ei (faptele contemporane, comparandu-le unele cu altele). Fonologia diacronica (sau istorica) studiaza sistemul fonologic al unei limbi in diferite etape ale evolutiei ei.
Ea urmareste: modul specific al unei limbi de a-si organiza materialul sonor de care dispune in diferite stadii; constatarea unor tendinte in evolutia limbii; schimbarile fonetice intervenite in timp.
Schimbarea fonetica este o trecere de la o articulatie la alta. Prin schimbari fonetice sistemul fonologic poate fi afectat in doua moduri: 1) pot aparea foneme sau variante noi ale fonemelor existente intr-o stare de limba anterioara; 1) se poate modifica distributia fonemelor existente intr-o faza de limba anterioara.
Schimbarile fonetice regulate statornicesc niste reguli care au fost numite legifonetice. Cele mai supuse modificarilor sunt cuvintele mai des intrebuintate.
Schimbarile fonetice sunt de mai multe feluri: 1. schimbari fonetice conditionate; 2. schimbari fonetice neconditionate; 3. accidente fonetice.
1. Schimbarile fonetice conditionate ...
ARMBRUSTER ADOLF - "ROMANITATEA ROMANILOR. ISTORIA UNEI IDEI" - BUCURESTI, 1972
COJA ION - "TRANSILVANIA. INVINCIBILE ARGUMENTUM" - BUCURESTI, 1993
COLAN VOICU, RACOVITAN MIHAI - "TRANSILVANIA, ISTORIE SI TAINUIRE" - BUCURESTI, 1995
COSERIU EUGENIO - "LIMBA ROMANA IN FATA OCCIDENTULUI" - CLUJ - NAPOCA, 1994
DIMITRESCU FL. - "CONTRIBUTII LA ISTORIA LIMBII ROMANE VECHI" - BUCURESTI, 1973
DRAGANU N. - "ROMANII IN VEACURILE IX - XIV PE BAZA TOPONIMIEI SI A ONOMASTICII" - BUCURESTI, 1933
GHETIE ION, MARES AL. - "GRAIURILE DACOROMANE IN SECOLUL AL XVI - LEA" - BUCURESTI, 1974
GIURESCU CONSTANTIN C. - "FORMAREA POPORULUI ROMAN" - CRAIOVA, 1973
GRAUR AL. - "FONDUL PRINCIPAL AL LIMBII ROMANE" - BUCURESTI, 1957
GRAUR AL. - "STUDII DE LINGVISTICA GENERALA" - BUCURESTI, 1960
IORDAN IORGU - "INTRODUCERE IN LINGVISTICA ROMANICA" - BUCURESTI, 1965
MIHAESCU H. - "INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LIMBII ROMANE PANA LA SECOLUL AL XV - LEA" - BUCURESTI, 1961
MIHAILA GH. - "IMPRUMUTURI VECHI SUD - SLAVE IN LIMBA ROMANA" - BUCURESTI, 1961
NICULESCU AL. - "INDIVIDUALITATEA LIMBII ROMANE INTRE LIMBILE ROMANICE. CONTRIBUTII GRAMATICALE" - BUCURESTI, 1965
PACURARIU MIRCEA - "ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE" - BUCURESTI, PAG. 71 - 82, 83 - 104, 1992
PATRUT I. - "INFLUENTE MAGHIARE IN LIMBA ROMANA" - SCL, IV, 1953
PROTASE D. - "PROBLEMA CONTINUITATII IN DACIA IN LUMINA ARHEOLOGIEI SI A NUMISMATICII" - BUCURESTI, 1966
ROSETTI AL. - "ISTORIA LIMBII ROMANE" - BUCURESTI, 1968
RUSSU I. I. - "ELEMENTE AUTOHTONE IN LIMBA ROMANA" - SUBSTRATUL COMUN ROMANO - ALBANEZ, BUCURESTI, 1970
RUSSU I. I. - "LIMBA TRACO - DACILOR" - BUCURESTI, EDITIA A II - A, 1967
SALA M. - "CONTRIBUTII LA FONETICA ISTORICA A LIMBII ROMANE" - BUCURESTI, 1970
STOICESCU NICOLAE - "O FALSA PROBLEMA ISTORICA - DISCONTINUITATEA POPORULUI ROMAN PE TERITORIUL STRAMOSESC" - BUCURESTI, 1968
VASILIU EM. - "FONOLOGIA ISTORICA A DIALECTELOR DACOROMANE" - BUCURESTI, 1968
"FONETICA SI DIALECTOLOGIE" - BUCURESTI, 1958
"ISTORIA LIMBII ROMANE" - I, II, BUCURESTI, 1965, 1969
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
